După 22 de ani statul român îşi condamnă încă o dată revoluţionarii din decembrie

Niciodată onoraţi aşa cum s-ar fi cuvenit să fie onoraţi ca adevăraţi pionieri ai unor schimbări istorice, eroii în viaţă ai Revoluţiei române din decembrie încep să devină o categorie defavorizată.

Marginalizaţi, numiţi adesea impostori din cauza celor care s-au infiltrat în rândurile lor doar pentru a profita de o indemnizaţie, supuşï unei campanii media nedrepte, adevăraţii revoluţionari din decembrie ’89 se văd azi lipsiţi de dreptul fundamental de subzistenţă, din cauza Legii 410, prin care Parlamentul a decis oprirea acordării indemnizaţiei pe care o primeau până acum.

“Problema noastră mare stă în faptul că preşedintele Băsescu a înţeles să condamne comunismul pe hârtie, iar noi, revoluţionarii, suntem executaţi de Executiv în direct, în timp ce foştii nomenclaturişti, PCR-işti, UTC-işti, criminali sunt recompensaţi cu pensii de ordinul sutelor de milioane”, a declarat, pentru Epoch Times România, Cristina Adam, luptător la Revoluţia română din decembrie 1989, la Piaţa Universităţii şi la Mineriadele din ’90.

Cristina Adam se află, împreună cu alţi revoluţionari din Bucureşti şi alte oraşe din ţară, de două săptămâni în greva foamei, în faţa Parlamentului.

Ei se opun Legii 410, care prevede printre altele tăierea indemnizaţiilor luptătorilor în revoluţie cu merite deosebite, de la 1 ianuarie 2012.

Întrebaţi de reporterii Epoch Times dacă au venit să discute cu ei reprezentanţi ai Guvernului sau Parlamentului, au răspuns că a fost doar senatorul Raimond Luca, preşedintele comisiei parlamentare pentru aplicarea legii 341, care a şi introdus două amendamente cu privire la revoluţionari, cât şi contestaţia la legea 410, contestaţie care a fost respinsă de Curtea Constituţională a României (CCR) în timp ce o contestaţie similară a militarilor a fost admisă.

“În ţara asta sunt recompensaţi doar criminalii - şi puşi la loc de cinste?” este una din întrebările revoluţionarilor, cu referire şi la faptul că armata a tras în populaţie - lucru certificat şi de CEDO, şi anume: armata a tras în populaţie şi după 22 decembrie, chiar până în 30 decembrie.

“În timp ce se votează acest buget de genocid, pentru pensiile speciale – de acestea au parte securiştii, criminalii noştri din decembrie şi de după aceea, deci oamenii sistemului – s-au găsit sume pentru mărirea lor cu 30%. Ca să nu mai vorbim despre fondurile care se trimit la ministerul transporturilor, să nu mai vorbim de sălile de sport în care nimeni nu calcă.”

Revoluţionarii sunt hotărâţi să rămână în faţa Parlamentului “până la definitivarea situaţiei”. “Ori noi ori ei. Cu sacrificiul vieţii, dacă nu am murit în decembrie, şi am ajuns la 22 de ani [de la Revoluţie] să regret că nu am murit atunci ca să nu văd umilinţa la care ne supun aceşti guvernanţi şi să fim condamnaţi de către cei care le-am adus, cu aceste mâini, o viaţă nouă”.

Revoluţionarii sunt foarte nemulţumiţi pentru imaginea din presă care li se face: “au avut grijă să ne amestece, luptători pentru libertate împreună cu criminali”, precizând că “revoluţionarii adevăraţi nu sunt profitorii acestei ţări, sunt bolnavi de diverse boli, trăiesc dintr-un salariu minim în cel mai fericit caz, sau chiar din indemnizaţie; mulţi sunt la pensie”. De asemenea au precizat că nu au beneficiat de spaţii, aşa precum se spune. “Spaţii a luat 'camarila iliesciană' ca să spun aşa. Nu ne-am luat niciun centimetru de teren şi nici măcar banalele spaţii de veci", a adăugat doamna Adam.

Cel mai dureros revoluţionarii resimt cum această discriminare nescrisă de la nivelul societăţii se răsfrânge asupra familiilor lor. Copilul Cristinei Adam are 6 ani dar nu a fost primit la grădiniţă când au aflat că mama a fost revoluţionar. “Nu va putea, poate, merge la şcoală la anul, [...] dacă, nu are anul pregătitor, [dar] ce vină are copilul meu să sufere că eu am fost la Revoluţie?”

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, aflat şi el în greva foamei de 25 de zile, tot pentru contestarea Legii 410, a declarat zilele trecute pentru Epoch Times România că ar fi bine să se dea măcar o lege care să permită revoluţionarilor adevăraţi, cu merite, să primească aceste indemnizaţii.

“Desigur”, confirmă Cristina Adam, “aşa ar fi fost moral şi normal încă din ’90. Nu trebuia să ajungem în 2011, după 22 de ani, să fim la gloată cu criminalii, turnătorii activi şi inactivi. Mulţi dintre aceştia îşi spun revoluţionari şi beneficiază de privilegii”.

“Expres au fost introduşi impostori între noi fiindcă în momentul în care într-un grup de 100 de oameni introduci impostori, îi poţi ulterior culpabiliza pe toţi. Impostorii au fost introduşi, în parte, şi din vina noastră pentru că nu am reacţionat în modul cel mai vehement. Interesele politice sunt extraordinar de mari şi aceste limitări sunt nişte jocuri politice clare”, afirmă Ilcu Vasile Francisc, tot un revoluţionar din grupul greviştilor foamei din faţa Parlamentului.

Acestor grevişti li se pare de asemenea inuman faptul că guvernanţii au ajuns să “taie de la revoluţionari dar nu înţeleg să ia nicio măsură în privinţa legii lustraţiei şi a multor alte legi care zac de mult la Senatul României”. De asemenea consideră inadmisibile tăierile de salarii de la profesori sau de la oricare categorie de bugetari.

“Pentru ei”, afirmă Cristina Adam, “revoluţia înseamnă doar camarila roşie, iar în noi aruncă cu noroi. Presa nu a făcut nici ea altceva. Voi împlini 22 de ani de stradă, suntem pieţari de Piaţa Universităţii.”

Soţul Cristinei, Cristian, a menţionat la rândul sau că lucrurile nu pot fi prezentate populaţiei într-un mod corect şi transparent "atâta timp cât trusturile media sunt conduse de foşti securişti". Cu privire la pensiile elementelor regimului comunist, domnul Adam a adăugat: "De ce nu taie pensiile foştilor nomenclaturişti, activişti PCR care au pensii de 200-300 milioane de lei vechi. Guvernul, acest partid de guvernământ, a câştigat alegerile tocmai cu promisiunile că vor tăia pensiile nesimţite – care încă se află la ei şi acum le-au şi mărit. Deci este strigător la cer."

Cristina Adam adaugă că în februarie au manifestat pentru aflarea adevărului despre Revoluţia din decembrie 89 şi Mineriade, iar ”drept recompensă pentru un miting autorizat” au primit doua amenzi, una de 4.000 si alta de 8.000 de roni pentru că “am îndrăznit să cerem adevărul”.

Ei pun de asemenea şi problema foştilor deţinuţi politici.

“Ce jignire primesc aceşti oameni când văd un Pleşiţă, un securist, înmormântat cu onoruri, sau unul ca Stănculescu (vorbim de Timişoara) că o duce mai bine în puşcărie decât un deţinut politic în ‘libertate’? Cum poate un criminal, un torţionar din Gherla, Aiud, care i-a torturat pe aceşti oameni, să fie plătit în timp ce foştii deţinuţi politici sunt umiliţi?”

Foştii directori de puşcării comuniste au pensii de 2-3 sute de milioane lei vechi şi sunt recompensaţi de statul român. Nu se poate. Noi am ieşit împotriva comunismului şi pe noi ne persecută”, declară Walter Simionov, care se află în greva neagră a foamei, (refuză şi apa), deşi suferă de cancer tiroidian. Domnul Simionov are pe deasupra de îndurat şi pierderea tatălui său, care a decedat pe perioada acestei greve a foamei de cancer la ficat.

“[Această lege] nu ne atacă doar pe noi”, spune Nicolae Daniel. “Noi nu am ieşit [în stradă] doar pentru noi. Legea 410/2011 nu se referă doar la revoluţionari ci şi la copii cu diferite grade de handicap. Această lege atacă 6 sau 7 categorii: învăţământ, sănătate, militarii care vor ieşi la pensie sau care sunt disponibilizaţi conform noilor ordine”.

Printre cei defavorizaţide această lege sunt şi veteranii de război. “Avem 85 de veterani de război, atât. Şi le-au luat foile de drum, indemnizaţia de 300 de lei, scutirea de TVR. Cum poate o naţiune să nu îşi recunoască eroii, veteranii?“

Aflându-se, în 14 decembrie 2011, în cea de-a 17-a zi de grevă a foamei, revoluţionarii sunt decişi să reziste.

“Vom merge şi la CEDO [şi la Consiliul Europei] atât timp cit statul nu îmi garantează articolul 47 al Constituţiei în care se spune că statul este obligat să asigure un nivel de trai decent şi atât timp cât statul a înţeles să dea la o parte Constituţia, al cărei articol 1 spune că România este stat de drept clădit pe idealurile revoluţiei, a concluzionat Cristina Adam.

Cei 34 de luptători în Revoluţie aflaţi în greva foamei în faţa Parlamentului începând cu data de 28 noiembrie 2011 sunt următorii: Macovei Dragoş, Adam Irina Cristina, Adam Cristian, Simionov Walter, Vână Constantin, Tănăsescu Sorin, Hentz Cătălina, Daraban Maricel, Ilcu Vasile Francisc, Petrescu Ecaterina, Dedu Marian, Teisan Andrei, Palade Alexandru, Ciompea Constanţa, Stămurean Victor, Niculae Adrian Daniel, Rusu Niculae, Bunea Adrian Daniel, Ilie Cristian, Lescae Maria, Ion Constantin, Bogdan Nicoleta, Păduraru Ştefan, Militaru Florea Dorin, Vasile Cristinel, Crăciunoiu Marius, Nenu Marian Albert, Savin Duţu, Cepreagă Ionel, Marcu Nelu Cristinel, Spiru Mihai, Ciuciu Georgel, Bătrînu Alexandru, Orbulescu Mihai.