Victoria Marinei Le Pen va duce la un haos financiar global, susţin economiştii

Cu mai puţin de două luni înainte de alegerile prezidenţiale din Franţa, analiştii şi experţii politici se află într-o dilemă: pe de o parte, sondajele politice arată că, în timp ce lidera Frontului Naţional, Marine Le Pen, va câştiga probabil prima rundă a alegerilor franceze, este sigur că va pierde în runda finală, fie în faţa lui Fillon sau, potrivit sondajelor mai recente, în faţa lui Macron; pe de altă parte, aceiaşi analişti şi experţi politici au greşit amarnic cu previziunile lor despre Brexit şi Trump, şi sunt disperaţi dacă greşesc şi a treia oară.

Candidatul Francois Fillon a coborât în sondaje după ce a fost implicat într-un scandal la sfârşitul lunii ianuarie, dar de atunci procentajul său s-a stabilizat şi acum este mai mult sau mai puţin asemănător cu cel al lui Macron pentru celălalt loc în duelul din 7 mai. Scandalul ce îl implică pe Fillon a izbucnit după publicarea unui articol în ziarul de satiră Le Canard Enchaine, care susţinea că soţia sa, Penelope Fillon, a fost plătită cu 830.000 de euro în perioada în care a lucrat în funcţia de consilier parlamentar pentru soţul ei şi ulterior pentru înlocuitorul acestuia în Adunarea Naţională, Marc Joulaud. Cele mai recente acuzaţii ridică, de asemenea, întrebări cu privire la plăţile efectuate de Fillon copiilor săi.

La rândul ei, Marine Le Pen are propriile probleme din cauza postărilor de imagini violente pe Twitter. Parlamentul European a votat marţi, 28 februarie, ridicarea imunităţii parlamentare a candidatului la prezidenţialele franceze, Marine Le Pen, deoarece a postat imagini ale execuţiilor comise de Statului Islamic pe Twitter - inclusiv decapitarea jurnalistului James Foley.

Între timp, pieţele tratează cu relaxare creşterea în sondaje a candidatei Le Pen. De fapt, după cum s-a afirmat în urmă cu câteva zile, datoria franceză se află acum la cel mai riscant nivel, comparativ cu cea germană, în patru ani.

În ceea ce priveşte declaraţia sa publicată recent, Le Pen a promis că va scoate unilateral Franţa din zona euro într-un interval de şase luni, declanşând temeri cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla. Răspunsul vine de la Frontul Naţional, care şi-a dezvăluit proiectele, publicaţiei Financial Times, sugerând că o parte din datoria publică franceză – şi anume, 1,7 trilioane de euro - va fi redenominată în franci dacă partidul ei de extremă dreapta ajunge la putere.

După cum a relatat Financial Times, „în comentarii care probabil vor amplifica temerile despre impactul unei victorii a Frontului Naţional asupra sistemului financiar global, câţiva membri de partid de nivel înalt au declarat ziarului Financial Times că, după ce va ajunge la putere, extrema dreaptă va urmări să redenomineze într-o nouă monedă naţională aproximativ 80% din datoria publică de 2,1 trilioane de euro a Franţei – partea care a fost emisă conform legislaţiei franceze. Confirmând faptul că partidul lui Le Pen a studiat extensiv subiectul, David Rachline, directorul pentru strategie al Frontului Naţional, a declarat într-un interviu că doar aproximativ 20% din datoria publică totală a Franţei cade sub incidenţa legii internaţionale [şi va rămâne denominată în euro] ... dar pentru restul vom avea dreptul să schimbăm valuta”.

Aşadar, în condiţiile în care şansele ca Marine Le Pen să câştige alegerile prezidenţiale continuă să crească, în condiţiile unei potenţiale redenominări a monedei, în contextul unui “Frexit” pe masa discuţiilor, şi a unor evenimente recente aparent “imposibile” precum Brexit şi câştigarea alegerilor prezidenţiale americane de către Donald Trump, unii analişti consideră că a sosit momentul să fie scoase la iveală armele panicarde. Potrivit agenţiilor de rating, care în mod sigur nu au dezamăgit, după cum a precizat Financial Times, un eveniment proiectat de Le Pen ar putea declanşa cel mai mare default suveran înregistrat până acum, de aproape zece ori mai mare decât restructurarea datoriei elene de 200 miliarde de euro în 2012, ameninţând, în plus faţă de prăbuşirea monedei euro, cu declanşarea haosului în sistemul financiar global.

Moritz Kraemer, directorul departamentului pentru ratinguri suverane la S&P, a susţinut într-o declaraţie că acesta va fi un default. „Nu există nicio ambiguitate aici. Dacă un emitent nu respectă obligaţiile contractuale ale creditorilor săi, inclusiv plăţile efectuate în valuta stipulată, [noi] vom declara un default.”

Alastair Wilson, şeful departamentului pentru ratinguri suverane de la Moody’s, a declarat că agenţia consideră că orice ţară care părăseşte zona euro va intra în default dacă schimbarea valutei datoriei sale va forţa investitorii să înregistreze pierderi financiare relativ la promisiunea iniţială. „Testul pentru noi este următorul: credem că investitorii vor fi capabili să îşi recupereze valoarea pusă la bătaie, atunci când se aşteaptă să o recupereze”, a declarat el.

David Rachline, directorul pentru strategie al Frontului Naţional, a declarat că datoria franceză va fi redenominată pe o bază de tipul „un franc la un euro”. Dar, a adăugat el, reintroducerea unei monede naţionale a cărei valoare ar putea scădea în faţa monedei euro va duce la o reducere a datoriei totale a Franţei. „[Deţinând propria noastră monedă,] vom putea să realizăm o devalorizare competitivă”, a mai precizat el.

Acesta a fost exact scenariul la care s-a gândit şi fostul ministru elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, până când a realizat că Banca Centrală Europeană (BCE) deţine controlul deplin asupra sistemului bancar elen şi asupra depozitelor bancare ale populaţiei ce sunt denominate în moneda euro: pur şi simplu nu ar fi existat suficient numerar pentru poporul elen dacă toată lumea ar fi decis să îşi retragă fondurile, acest lucru punând în cele din urmă capăt revoluţiei lui Varoufakis.

Nu este clar dacă Le Pen, sau Frontul Naţional, are planuri pentru această situaţie neprevăzută: ar fi ridicol să nu aibă, la mai puţin de 2 ani de la eşecul elen din 2015. Totuşi, procesul este în mod clar posibil. Avocaţii contactaţi de Financial Times au declarat că redenominarea valutară pentru obligaţiunile guvernate de legea franceză va fi teoretic posibilă deoarece orice naţiune îşi poate schimba propriile legi. Acest lucru înseamnă că deţinătorii de obligaţiuni se vor chinui să alerge după Franţa în tribunale, în acelaşi mod în care au alergat după Argentina după default-ul acesteia în 2001.

Matthew Hartley, partener la firma Allen & Overy, a declarat: „Deoarece obligaţiunile sunt guvernate de legea franceză, ei trebuie doar să schimbe legea franceză pentru a schimba termenii obligaţiunilor”.

Între timp, doar în cazul în care agenţiile de rating nu au fost suficient de convingătoare, diverşi economişti influenţi pe scena mainstream au intervenit la rândul lor, susţinând că ieşirea Franţei din UE va provoca haos în Europa. Benoit Coeure, membru al comitetului executiv al BCE, a declarat în urmă cu câteva zile că părăsirea zonei euro de către Franţa va duce la „sărăcie”, rate ridicate ale dobânzilor, o datorie mai mare, şomaj şi inflaţie.

Probabil, BCE va fi şi mai furioasă după ce Coeure a aflat că Le Pen plănuieşte să recurgă la aşa zisa metodă a „banilor din elicopter”. Frontul Naţional a declarat că, după o revenire la francul francez, regulile care guvernează banca centrală a ţării vor fi schimbate pentru a-i permite să finanţeze în mod direct statul francez.

Părăsirea zonei euro este doar un element al strategiei economice a Frontului Naţional, care este concentrată pe transformarea industriei franceze într-una mai competitivă. Totuşi, din moment ce Franţa nu dispune de privilegiul excesiv al SUA de a deţine monedă de rezervă globală şi cea mai puternică armată a lumii, Franţa – incapabilă să îşi intimideze partenerii comerciali, speră că o scădere a valorii noii monezi naţionale va duce la o creştere a exporturilor.

Cel de-al doilea element al politicii economice a Frontului este folosirea „protecţionismului inteligent” pentru a permite apărarea industriilor franceze – un lucru care este în prezent blocat de regulile UE, susţine Frontul Naţional.

Un oficial de rang înalt a declarat că este vorba de o întoarcere la politica de după război, din timpul preşedintelui Charles de Gaulle, care a menţinut o priză fermă asupra economiei franceze. „Nu suntem într-o extremă, sunt gaullişti”, a declarat oficialul, care a cerut să nu fie numit.

Această strategie dirijată va împinge autorităţile franceze să impună bariere comerciale cu privire la orice „concurenţă neloială” din străinătate, conform oficialilor Frontului. De asemenea, va exista o scutire de taxe de 3% pentru produsele străine şi va fi acordată celor mai săraci.

Pentru moment, nu este clar dacă Le Pen va câştiga sau nu: au rămas mai puţin de două luni până la prima rundă a alegerilor prezidenţiale şi, în ciuda avansului obţinut în sondaje împotriva rivalilor săi loviţi de scandaluri, nu este sigur dacă va reuşi să obţină un suport suficient pentru a câştiga. Dar indiferent de rezultat, Mikael Sala, şeful Croissance Bleu Marine, un think-tank ce susţine Frontul Naţional Francez, a rezumat situaţia perfect când a ignorat temerile că redenominarea monedei va fi considerată un default de agenţiile de rating. „Vom fi aleşi de poporul francez – nu este treaba noastră să mulţumim [agenţiei de rating] S&P. Şi aşa, ei nu au multă credibilitate după criza financiară”, a precizat Sala.