Victoria lui Macron în prezidenţialele franceze evidenţiază diviziunile din societate

Emmanuel Macron, care va fi investit oficial pe 14 mai, şi-a început prima zi în calitate de preşedinte ales al Franţei alături de actualul preşedinte Francois Hollande.

Noul preşedinte a promis că va reface relaţia dintre Europa şi cetăţenii ei, după ce a învins-o pe candidata naţionalistă Marine Le Pen cu 66,1% dintre voturi, faţă de 33,9% cât a obţinut lidera de extremă dreapta. El a declarat luni că prima sa vizită oficială în străinătate va fi la Berlin, pentru a se întâlni cu Angela Merkel.

După victoria lui Macron de duminică, Merkel a apreciat succesul acestuia şi a mişcării independente de centru ''En Marche!''

Deşi numeroşi cetăţeni din Europa s-au relaxat după ce eurosceptica Marine Le Pen a fost înfrântă, mulţi cetăţeni din Franţa consideră că din două rele au trebuit să aleagă răul cel mai mic.

Un număr record de alegători, aproximativ 9%, au pus în urnele de vot buletine neştampilate, mulţi dintre aceştia protestând în acest fel împotriva a ceea ce au considerat că este o alegere între o extremistă de dreapta şi un fost bancher de investiţii devenit socialist, apoi devenit de centru şi cu o mică experienţă politică.

“Acest scrutin a fost în mare parte împotriva Marinei Le Pen şi consider că mulţi dintre cei care au votat pentru Macron vor ieşi pe străzi pentru a protesta împotriva politicilor sale, deoarece acesta nu a fost un vot acordat lui, ci împotriva celuilalt candidat”, a declarat jurnalistul francez Ivanhoe Govoroff.

Predicţia lui Govoroff s-a materializat în scurt timp. În timp ce mass media franceză a relatat despre celebrarea victoriei lui Macron în faţa Muzeului Luvru din Paris, alţii s-au alăturat marşurilor autodenumite “Frontul Social”, ce au avut loc luni în Paris, în semn de protest împotriva alegerii lui Macron.

Potrivit unor rapoarte ale mass mediei franceze, câteva mii de manifestanţi au cerut deja demisia lui Macron. Deşi nu s-a aflat numărul exact al participanţilor, este clar faptul că mulţimi de socialişti, sindicalişti şi activişti sunt îngrijoraţi că politicile lui Macron, care favorizează o piaţă liberă, vor afecta şi mai mult situaţia muncitorilor francezi care deja o duc greu.

Emmanuel Macron, în vârstă de 39 de ani, a desfăşurat o campanie pe o platformă pro-UE şi pro-afaceri, în timp ce Marine Le Pen, în vârstă de 48 de ani, a declarat că doreşte ca Franţa să iasă din blocul european şi să abandoneze moneda euro.

Alegerile de duminică au reprezentat apogeul unei campanii polarizante în care Le Pen l-a descris pe Macron ca un elitist care adoptă o poziţie lejeră în ceea ce priveşte fundamentalismul islamic şi alte potenţiale ameninţări la adresa Franţei. La rândul său, Macron a numit-o pe Le Pen “înaltă preoteasă a fricii”, care “exploatează furia şi ura”.