Macron devine cel mai tânăr preşedinte al Franţei cu 66% şi se dedică unităţii europene

După numărarea majorităţii voturilor, duminică, oficialii francezi au declarat că Emmanuel Macron a obţinut 66% dintre voturi din cele 47 milioane de buletine de vot. Toate sondajele de opinie majore au estimat anterior că numărul total de voturi obţinut de candidatul de centru Macron este de aproximativ 65%.

Macron, fost ministru al Economiei şi fost bancher, a primit o altă veste bună după ce două sondaje de opinie publicate după victoria sa în alegerile prezidenţiale au indicat că partidul său politic – En Marche! (Înainte!) – are şanse să fie pe primul loc în cadrul alegerilor legislative din 11 iunie şi 18 iunie.

Sondajele arată că partidul En Marche! va obţine 24-26% dintre voturi în prima rundă a alegerilor legislative. Partidul Republican va obţine 22%, în timp ce Frontul Naţional de extremă dreapta al Marinei Le Pen va obţine 21-22%.

Victoria lui Macron are loc după o cursă marcată de diverse scandaluri şi un atac cibernetic de ultimă oră îndreptat împotriva campaniei proaspătului preşedinte.

Instalarea lui Macron la Preşedinţia franceză reprezintă o mare uşurare pentru o mare parte a Europei, care s-a temut de un alt rezultat şocant la urnele de vot, ţinând seama de decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană şi după victoria surprinzătoare a lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA în noiembrie 2016.

În faţa susţinătorilor care fluturau tricolorul francez în faţa Muzeului Luvru din Paris, Macron a declarat că ţara sa întoarce o pagină a istoriei şi a promis miilor de susţinători că va apăra Franţa şi Europa şi că va reface legăturile dintre Europa şi cetăţeni.

“Nu vom ceda în faţa fricii şi a diviziunilor”, a mai susţinut el.

“Voi lupta împotriva diviziunilor care subminează Franţa”, făcând referire la cele 11 milioane de voturi obţinute de Le Pen, un record pentru lidera de extremă dreapta.

Macron, în vârstă de 39 de ani, care a câştigat prima rundă a alegerilor în 23 aprilie, a desfăşurat o campanie pe o platformă pro-UE şi pro-afaceri, în timp ce Marine Le Pen, în vârstă de 48 de ani, a declarat că doreşte ca Franţa să iasă din blocul european şi să abandoneze moneda euro.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că victoria lui Macron este “o victorie pentru o Europa puternică şi unită”. Totodată, ca urmare a dorinţei lui Macron de a plasa Europa pe lista principalelor priorităţi ale agendei politice, noul preşedinte francez i-a declarat oficialului german, în cadrul unei convorbiri telefonice, că va călători la Berlin în scurt timp.

Preşedintele american Donald Trump s-a numărat printre liderii mondiali care i-au transmis lui Macron felicitări pentru rezultatul obţinut.

“Felicitări lui Emmanuel Macron pentru marea victorie obţinută astăzi de a deveni preşedintele Franţei. Aştept cu nerăbdare să lucrez cu el”, a scris Trump pe Twitter, deşi au existat speculaţii că acesta ar fi susţinut-o pe Marine Le Pen, având în vedere o serie de comentarii făcute în luna aprilie.

“Ea este cea mai puternică în ceea ce priveşte problema graniţelor şi cu situaţia din Franţa”, declara la acea vreme Trump. “Cel care este cel mai dur în problema terorismului islamist şi a graniţelor va avea succes în alegeri”.

Alegerile de duminică au reprezentat apogeul unei campanii polarizante în care Le Pen l-a descris pe Macron ca un elitist care adoptă o poziţie lejeră în ceea ce priveşte fundamentalismul islamic şi alte potenţiale ameninţări la adresa Franţei.

În timpul campaniei, Macron a numit-o pe Le Pen “înaltă preoteasă a fricii”, care “exploatează furia şi ura”. În plus, după alegeri, el a precizat că diviziunile din societatea franceză au împins cetăţenii ţării să “voteze in extremis”.

După anunţarea rezultatelor, Marine Le Pen a declarat în discursul său că va crea o nouă asociere politică care va participa la alegerile parlamentare din luna iunie, susţinând că va “conduce această luptă” pentru a proteja “independenţa, libertatea, prosperitatea, securitatea, identitatea şi modelul social” ale Franţei.

În acelaşi timp, se estimează că politica externă a lui Macron va urma cursul stabilit de actualul preşedinte Francois Hollande, un socialist în al cărui guvern Macron a deţinut funcţia de ministru al Economiei în perioada 2014-2016.

“Macron este un politician care nu a avut de a face niciodată în cariera sa cu probleme legate de politică externă... aşadar vă puteţi aştepta la o mare predictabilitate în privinţa echipei Macron”, a declarat Martin Michelot, director adjunct al EUROPEUM Institute for European Policy.

Michelot a întocmit o listă cu puncte de vedere ale UE cu privire la securitate şi Rusia, care a fost sancţionată pentru anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea separatiştilor din estul Ucrainei: “aceeaşi poziţie severă în ceea ce priveşte Rusia, importanţa respectării acordurilor de la Minsk, nerecunoaşterea anexării ilegale a Crimeei” şi un angajament puternic faţă de NATO.

Încă din prima rundă a alegerilor, Macron a acuzat Rusia că interferează în campania sa prezidenţială prin atacuri cibernetice şi a refuzat să acrediteze companiile media ruseşti RT şi Sputnik, acuzându-le că publică ştiri false.

Mai mult, la sfârşitul săptămânii trecute, cu doar două zile înaintea rundei finale, echipa de campanie a lui Macron a declarat că a fost victima unui atac cibernetic masiv şi coordonat. Echipa de campanie a precizat într-o declaraţie că, în urmă cu câteva săptămâni, au fost piratate comunicaţii interne şi documente financiare, care acum sunt distribuite pe reţelele sociale. Staff-ul a menţionat că, indiferent cine s-ar afla în spatele acestei scurgeri de informaţii, a urmărit „să semene îndoială şi dezinformare” înaintea alegerilor de astăzi.

Comisia electorală prezidenţială a Franţei a cerut mass mediei să se abţină de la publicarea conţinutului e-mailurilor piratate, în condiţiile în care o astfel de mişcare ar putea duce la acuzaţii penale. De asemenea, echipa de campanie a lui Macron a adăugat că mai multe documente false au fost amestecate cu documente furate din e-mailurile campaniei.

Moscova a respins acuzaţiile de interferare în campania prezidenţială din Franţa, aşa cum a respins şi acuzaţiile similare ale Berlinului şi Washingtonului.