Vicepreşedintele Jobbik: Unirea României cu R. Moldova, o oportunitate pentru maghiari

"Beneficiar" până nu de mult al unei interdicţii de un an de a călca pe teritoriul României, Szávay Istvan, vicepreşedintele partidului de extremă dreapta Jobbik din Ungaria, s-a aflat vineri la tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, de la Gheorgheni, unde a declarat că o eventuală unire a României cu Republica Moldova reprezintă o oportunitate pentru o mai bună reprezentare a maghiarilor la nivel regional.

"Sunt sigur că peste cinci, zece, 15 ani România se va uni cu Moldova (n.r. - Republica Moldova), toate semnele şi procesele indică acest lucru. Mulţi spun că este un pericol pentru populaţia maghiară de aici, deoarece s-ar diminua numeric reprezentarea în Parlamentul de la Bucureşti, dar asta este o altă temă. Noi credem că ascunde o posibilitate, diplomaţia maghiară şi politica naţională trebuie să fie pregătite pentru această mare unire, care trebuie să ducă la o federalizare de un anumit nivel a României.

Nu cred că România se va uni cu Moldova astfel încât structura statului să nu fie afectată. Iar aceasta poate fi o oportunitate, nu înseamnă că va fi egală cu o autonomie sau cu autodeterminarea, dar va fi mai uşor ca maghiarii să fie mai bine reprezentaţi cel puţin la nivel regional", a declarat Szávay Istvan, citat de Mediafax.

La întâlnire a participat şi liderul Jobbik, Vona Gabor, care, încă de la începutul discursului său, a anunţat că a decis să "lase ştacheta mai jos" în privinţa declaraţiilor pentru că "şi aşa Jobbik este catalogat ca partid extremist şi asociat cu Noua Dreaptă".

În martie anul trecut, MAI anunţa că patru cetăţeni ungari au interdicţie de a intra în România timp de un an - doi parlamentari ai Jobbik, Istvan Szavay şi Gyula Gyorgy Zagyva, Zsolt Tyirityan din cadrul Oastei Haiducilor şi Bela Mikola, membru al Jobbik şi al organizaţiei paramilitare Noua Gardă Ungară.

Purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, preciza, la vremea respectivă, că interdicţia a fost dispusă "cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României".

"Referitor la aceste persoane există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activităţi de natură naţionalist-extremistă, ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României", a explicat Monica Dajbog.

Fostul preşedintele Traian Băsescu le transmisese atunci politicienilor maghiari că "statul român nu va tolera mesaje care să contravină Constituţiei. Oricine poate fi expulzat dacă nu respectă legile şi Constituţia".

"Obiectivul nostru este ca oamenii politici maghiari să nu utilizeze perioadele de campanie electorală pentru a face declaraţii care contravin Constituţiei României, statului de drept şi comportamentului unui oaspete pe teritoriul altor ţări", a adăugat şeful statului.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.