Valeriu Stoica: ”Noul PNL trebuie să genereze lideri noi credibili”

Dezbateri la Institutul de Studii Populare (ISP). În imagine, Valeriu Stoica
Dezbateri la Institutul de Studii Populare (ISP). În imagine, Valeriu Stoica (Epoch Times România)

Fondatorul Institutului de Studii Populare (ISP), Valeriu Stoica, a declarat ieri, în cadrul unei dezbateri că cele două partide mari, noul PNL şi PSD, trebuie să se reformeze, în caz contrar ”în doi-trei ani, urmând să se producă o schimbare a actualei clase politice prin apariţia unor noi formaţiuni”. Fostul lider liberal a arătat că după ultimele alegeri prezidenţiale electoratul este mult mai exigent, iar noul PNL se va confrunta cu o mare provocare: va trebui să genereze lideri noi credibili, deşi algoritmul de conducere asigură păstrarea în funcţie a liderilor vechi.

Valeriu Stoica a afirmat că ”dacă PNL va aştepta 2017 să se reformeze, va pierde trenul. Noul PNL are nevoie de lideri credibili, neuzaţi şi de o strategie de resurse umane. Nu poţi să fii etern ca lider în politica democratică”.

Acesta a subliniat câteva dintre vulnerabilităţile actualei clase politice, arătând că partidele au nevoie de o politică solidă de resurse umane, de lideri cu viziune, de politici publice coerente, de o finanţare transparentă, de o restabilire a relaţiei dintre liderii locali şi cei naţionali şi de reconstrucţia discursului politic din punctul de vedere al limbii române, ”cea mai importantă armă a omului politic”.

În opinia lui Stoica, dacă noul PNL şi PSD, cele două partide mari, nu vor face paşi hotărâţi de reformare în aceste direcţii, ”n-ar fi exclus ca într-un an, doi, trei să se pună problema schimbării actualei clase politice”. Stoica consideră însă că soluţia preferabilă pentru sistemul politic românesc este reforma actualelor partide, şi nu apariţia unor formaţiuni noi.

Fostul preşedinte PNL a atras atenţia asupra faptului că electoratul român s-a maturizat şi este capabil să determine o schimbare a clasei politice. ”Nu pot să nu constat că există o evoluţie semnificativă a mentalităţii electoratului românesc. Nu mai este acelaşi care era în '90,'96 în 2000, 2004, 2008. Am ajuns într-un punct în care electoratul românesc poate să impună o schimbare a modului de a face politică în România”.

La rândul ei, Sulfina Barbu s-a referit la faptul că ”la alegerile prezidenţiale s-a văzut că tinerii sunt foarte activi, bine informaţi şi nu pot fi păcăliţi”. În opinia ei, ”această generaţie este cea care va dezvolta România şi ar fi criminal să-i tăiem aripile”.

Andrei Muraru, fost director al IICCMER în prezent consilier personal al preşedintelui ales, a vorbit despre portretul de politician atipic pentru România al lui Klaus Iohannis. În opinia sa, alegerea acestuia arată ”o opţiune fermă a unei generaţii tinere care-şi doreşte să se implice politic în viitorul acestei ţări şi naşterea unui altruism şi unei solidarităţi civice care s-a extins la toate categoriile sociale”.

”Dacă PNL va aştepta 2017 să se reformeze, va pierde trenul. Noul PNL are nevoie de lideri credibili, neuzaţi şi de o strategie de resurse umane. Nu poţi să fii etern ca lider în politica democratică”.

Consilierul s-a referit şi la lecţia primită de liderii UDMR, prin faptul că 80% din voturile comunităţii maghiare s-au dus către Klaus Iohannis. ”S-a creat imaginea unui dezacord puternic între UDMR şi comunitate. Este un avertisment şi o sancţiune”, a susţinut el.

La rândul său, jurnalistul Vlad Mixich a prezentat o altă viziune asupra rezultatului prezidenţialelor. În opinia sa, ”nu există o generaţie tânără dornică să se implice în politică, iar votul a fost o reacţie negativă”. Klaus Iohannis, care şi-a prezervat o imagine de om din afara politicii, a capitalizat un vot împotriva clasei politice actuale. Mixich a mai afirmat că breasla politicienilor din România a eşuat, iar ”alegerea lui Iohannis este un accident oportun, dar probabil se va ajunge la o perioadă periculoasă pentru democraţie dacă va dezamăgi deoarece vor apărea mişcări mult mai periculoase”.

Jurnalistul consideră că clasa politică din România nu poate fi schimbată decât cu o criză din exterior. Deocamdată legislaţia electorală foarte restrictivă consfinţeşte monopolul actualelor partide şi nu permite apariţia de formaţiuni noi. Ca urmare, contează mai mult capacitatea societăţii civile de a face presiuni eficiente asupra politicului.

Pe aceeaşi linie, Codru Vrabie, reprezentant al Asociaţiei Funky Citizens a cerut deschiderea pieţei politice printr-o lege care să încurajeze competiţia partidelor la nivel local. ”Dacă nu punem în competiţie partidele actuale cu nişte actori politici noi, acestea se vor perpetua”, a explicat el.