Urbanizarea ar putea oferi Chinei speranţe economice false

Din moment ce economia Chinei a stagnat, regimul caută metode de revigorare, dar experţii susţin că remediul propus aduce cu sine riscul unei crize a datoriilor şi a unei inflaţii galopante.

La conclavurile politice anuale numite cele două reuniuni – Congresul Naţional al Poporului şi Congresul Consultativ Politic al Poporului Chinez – s-a discutat despre stimularea economiei chineze prin extinderea urbanizării.

La sfârşitul anului 2012 au putut fi observate sumar planurile oficiale, atunci când un reprezentant al Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă a dezvăluit o parte din conţinutul unei propuneri iniţiale pentru "promovarea unei urbanizări sănătoase şi ordonate în 2011-2012", în conformitate cu relatările Cotidianului Guangzhou. Proiectul solicită un buget de urbanizare de 40 trilioane de yuani (6,4 trilioane de dolari) în următorii 10 de ani.

Detaliile privind cheltuielile vor fi făcute publice în timpul "Întâlnirii de lucru privind urbanizarea Chinei", după încheierea celor două reuniuni, potrivit China Securities Journal, un ziar naţional sponsorizat de stat şi administrat de agenţia de ştiri Xinhua.

Mass-media de stat a citat oficialii care au afirmat că urbanizarea Chinei este "motorul dezvoltării economice."

Încărcată cu datorii

Dr. Frank Xie, care predă gestionarea afacerilor la Universitatea din Carolina de Sud Aiken, a declarat pentru The Epoch Times că economia chineză se loveşte în prezent de un zid. Pe măsură ce scade cererea internă, guvernul recurge la un truc vechi care se bazează pe investiţii pentru a stimula cererea internă. În acelaşi timp, urbanizarea presupune construcţia de imobile, aspect ce creşte PIB-ul.

Mulţi economişti au îndoieli cu privire la sursa celor 40 de trilioane de yuani. Dezvoltarea economică a Chinei a fost propulsată prin credite bancare garantate de guvern. Cu toate acestea, riscurile imense pe care le implică un împrumut de 40 de trilioane de yuani depăşeşte cu mult nivelul de toleranţa la risc al băncilor.

Cu o zi înaintea deschiderii celor "două sesiuni", Şcoala Naţională de Dezvoltare (DNVM) de la Universitatea Peking a organizat un forum special privind urbanizarea. La forum a fost discutată problema distribuţiei cheltuielilor între administraţiile locale şi administraţia centrală. Vorbitorii au spus că dacă problema nu este rezolvată, criza datoriilor ar putea exploda în orice moment. Datoriile totale actuale ale Chinei se ridică deja la 220 la sută din PIB.

Într-un raport din 28 februarie, Reuters a citat surse care menţin o relaţie strânsă cu liderii chinezi şi care au afirmat că China are în vedere o reformă majoră a pieţei creditului, în scopul strângerii celor 40 de trilioane de yuani.

Problema este că piaţa de credit din China este deja încărcată cu datorii. Cele mai multe credite sunt emise prin politici bancare. Ediţia financiară a Yahoo a raportat că începând cu ianuarie 2013, statisticile Băncii Populare a Chinei arată datorii totale restante de 26,4 trilioane de yuani (4,2 trilioane de dolari).

Proeminentul comentator economic chinez, Zhu Daming, a scris pe blogul său pe 10 ianuarie că există multe riscuri în ce priveşte urbanizarea, primul dintre ele fiind datoriile. Baza creşterii economice a Chinei este fixată pe investiţii.

Cu toate acestea, prea multe investiţii în active fixe vor duce la o lipsă de investiţii în alte active şi poate declanşa explozia bulei activelor. Acest lucru, la rândul său, va reduce valoarea activelor imobilizate, rezultând într-o criză a datoriilor, a scris Zhu.

Zhu a afirmat că acest lucru a fost o problemă obişnuită cu care s-au confruntat alte ţări în timpul procesului de urbanizare al acestora. Dar problema Chinei este mult mai severă, a spus el. Motivul este simplu. Intervenţia statului în domeniul imobiliar va determina o creştere a preţurilor terenurilor şi bunurilor imobiliare.

"În această situaţie, în multe regiuni vor creşte datoriile. Dacă guvernul nu ar fi imprimat şi mai multă valută, multe guverne locale ar fi intrat în faliment de mai multe ori. Dacă această datorie de 40 de trilioane de yuani va avea loc, criza datoriilor va exploda la cea mai uşoară schimbare a pieţei. Economia Chinei se va confrunta cu consecinţe grave", a scris Zhu.

Inflaţia

În 2008, regimul chinez a implementat un pachet de stimulare în valoare de 4 trilioane de yuani, care a fost urmat în 2009 de împrumuturi bancare de 9 trilioane de yuani, susţinute de stat. Acest lucru a dus la o economie distorsionată, inflaţie şi creşterea preţurilor la locuinţe.

Niu Dao, comentator economic pentru postul oficial CCTV, a scris pe 28 februarie pe un blog că tipărirea mai întâi a 4 trilioane yuani şi apoi a 9 trilioane a fost un punct de cotitură în istoria Chinei.

Această stimulare economică a împins economia la marginea colapsului şi a dus la o datorie uriaşă, a scris Niu Dao. Cu toate acestea, Banca Centrală Chineză nu numai că nu s-a oprit din a imprima bani, ci a crescut viteza cu care face acest lucru. Criza datoriilor se înrăutăţeşte şi ar putea exploda cel mai devreme în acest an, a încheiat Niu Dao.

Potrivit statisticilor Băncii Centrale Chineze, M2 (cantitatea de bani lichizi a unei ţări, care include depozite pe termen lung şi fondurile non-instituţionale de piaţă monetară) a crescut de la 47 trilioane de yuani în 2008 la 97,42 trilioane de yuani în 2012, dublându-se în doar patru ani.

În schimb, indicele preţurilor de consum publicate de regim menţine o creştere de 3,4 la sută în fiecare an. Dar datele nu conving economiştii sau publicul larg.

Analiza lui Niu Dao arată că puterea de cumpărare a renminbi (RMB) a scăzut de 5 ori. Aceste date ar putea fi un pic exagerate, dar mulţi economişti cred că inflaţia este în creştere cu 10 la sută pe an.

Extinderea celor 40 de trilioane de yuani pe o perioadă de 10 de ani înseamnă că în fiecare an 4 trilioane de yuani vor fi investite pentru a stimula economia. Inflaţia va deveni inimaginabil de mare, potrivit opiniilor lui Frank Xie.

Urbanizarea forţată

Procentul de oameni care locuiesc în oraşele din China este în prezent de 50 la sută, iar regimul se aşteaptă ca acesta să ajungă la peste 60 la sută până în 2020, potrivit unei relatări din 6 februarie al Cotidianului de Informaţii Economice al Xinhua.

În ţările occidentale, urbanizarea s-a întâmplat în mod natural ca urmare a dezvoltării lor economice şi a deţinerii terenurilor de către proprietarii privaţi, a spus dr. Xie. Cu toate acestea, urbanizarea Chinei este implementată arbitrar de stat şi include utilizarea evacuărilor şi demolărilor forţate în toată China, a spus el. Scopul este stimularea economiei, dar toate aceste lucruri au de fapt un efect dăunător, a susţinut el.

Nu există terenuri proprietate privată în China, iar guvernele locale au beneficiat din plin de exproprierea terenurilor. Ei plătesc ţăranilor despăgubiri mici sau nu le dau niciun ban şi vând terenurile dezvoltatorilor la un preţ ridicat, a afirmat dr. Xie.

Evacuări şi demolări forţate au loc în fiecare zi în China şi cauzează mii de proteste în masă, precum şi sinucideri şi omucideri, a declarat dr. Xie. În plus, un număr mare de agricultori fără pământ, aflaţi în imposibilitatea de a găsi alte locuri de muncă, vor deveni o povară uriaşă pentru stat.

Dacă regimul chinez continuă politica sa de urbanizarea forţată, societatea chineză va deveni tot mai instabilă, a prezis dr. Xie.