UPDATE.Dosarul ”Referendumul fraudat”: Zi decisivă. Dragnea cere restituirea dosarului la DNA

UPDATE: Liviu Dragnea va fi judecat în continuare de instanţa supremă. Judecătorii au decis să nu retrimită dosarul de fraudare a Referendumului la DNA.

***

În timpul şedinţei, judecătorii i-au întrebat pe toţi inculpaţii din dosar dacă doresc să fie judecaţi în procedură accelerată, ceea ce înseamnă că îşi recunosc vina şi potrivit legii, se micşorează limitele pedepsei.

Doi inculpaţi din dosar, Preduţ Marian, membru PC, si Preduţ Cristina, membru PNL, au anunţat instanţa, prin intermediul avocaţilor, că îşi recunosc vinovăţia. Cei doi sunt acuzaţi ca au falsificat semnături şi au introdus mai multe buletine de vot în urne.

Dragnea a declarat, când a plecat de la ICCJ, că nu ştie cine sunt cei doi şi că nu există nicio legătură între el şi ceilalţi oameni chemaţi în acest dosar. "Nici nu-i cunsoc, nu ştiu despre cine e vorba, s-or fi sfătuit cu avocaţii, habar nu am. Nu este nicio legătură între mine şi ceilalaţi oameni chemaţi."

***

Vicepremierul Liviu Dragnea aşteaptă hotărârea Curţii Supreme, care judecă, vineri, 10 decembrie, un nou termen în dosarul său de corupţie. Completul de trei judecători va hotărî dacă restituie sau nu dosarul la DNA ca urmare a cererii înaintate de avocaţii vicepremierului. În cazul în care se decide restituirea dosarului, Dragnea nu va primi o eventuală condamnare în acest an. Liviu Dragnea este trimis în judecată de către DNA din cauza fraudării referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 2012.

În decembrie 2013, la ultimul termen al dosarului în care este judecat Dragnea, avocatul său, Marian Nazat, a cerut restituirea dosarului la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru refacerea urmăririi penale, pentru motivul că anchetatorii nu i-au permis să studieze tot materialul pentru urmărire penală şi deoarece din dosar nu ar rezulta clar faptele pentru care este judecat.

”Nu i s-a permis să studieze integral materialul de urmărire penală şi nu a luat la cunoştinţă toate probele, remedierea se poate face doar prin restituirea cazului la Parchet. Amânările cerute de Dragnea la acel moment au izvorât din atribuţiile sale de premier şi ministru. Am cerut audierea lui Victor Ponta, cererea a fost respinsă, iar ulterior şi Victor Ponta a făcut o astfel de cerere, tot respinsă. Să depună Parchetul acea adresă a lui Victor Ponta. Am făcut o cerere în apărare, dar la nouă zile procurorii au trimis rechizitoriul la instanţă, astfel nu s-a mai oferit posibilitatea administrării probelor în apărare. Dragnea a fost pus într-o situaţie de inegalitate evidentă, pentru că dosarul a ajuns la judecător doar cu probele Parchetului, nu şi cu probele apărării, aşa cum prevede legea", a afirmat avocatul Nazat, citat de Mediafax

Această restituire a dosarului la DNA ar însemna ”suspendarea” judecării cazului lui Liviu Dragnea. Anchetarea dosarului a durat aproape un an, aşa că Dragnea nu ar avea emoţii în anul 2014. Totodată, un alt aspect al restituirii dosarului ar fi că procurorii vor fi obligaţi să audieze din nou părţile implicate în caz, iar avocaţii lui Dragnea ar putea cere expertize astfel încât să întârzie şi mai mult judecarea cazului.

Totodată, avocaţii lui Dragnea îl mai acuză pe procurorul de caz de lipsă de imparţialitate în investigarea dosarului şi că din rechizitoriu nu reies clar faptele pe care le-a comis Dragnea.

Restituirea dosarului la DNA

Trebuie menţionat că dosarul lui Dragnea este judecat acum de un complet de trei judecători ai Curţii Supreme. Dacă acest complet dispune restituirea dosarului la DNA, această decizie ar putea fi contestată de procurori. Contestaţia procurorilor se va judeca la unul din cele două complete de cinci judecători ai Curţii Supreme conduse de Livia Doina Stânciu şi de către Ionuţ Matei. După ce s-ar decide restituirea, abia atunci dosarul este retransmis procurorilor DNA.

Dosarul Dragnea

Vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul "Referendumul", fiind acuzat că, în timpul referendumului din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, a creat şi coordonat un sistem de fraudarea voturilor.

În rechizitoriul dosarului, procurorii susţin că s-a dovedit cu expertize că voturile la referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu din 2012 au fost fraudate. Procurorii au identificat cinci metode de fraudă: s-au falsificat listele de alegători din localitate, s-au obţinut voturi în numele căpşunarilor şi pe numele morţilor, s-au efectuat fraude cu urna mobilă şi au fost mituiţi pedeliştii din secţiile de votare.

Conform procurorilor, principalul obiectiv al acţiunii de fraudare de care este acuzat Dragnea este sistemul informatic utilizat de liderul PSD. Acest sistem era compus din mai multe servere, un soft şi un call-center, sistemul fiind conceput pe trei nivele, pe o structură piramidală. Primul palier era constituit din aproximativ 14.000 de utilizatori care erau conectaţi la sistem prin intermediul telefoanelor mobile.

Conform rechizitoriului, aceşti utilizatori transmiteau două informaţii către serverele care centralizau datele: prima informaţie este prezenţa la urne, iar o a doua informaţie este numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţiile de votare. Nu toţi cei 14.000 de utilizatori au trimis date referitoare la numărul de voturi DA şi NU din fiecare secţie de votare. În sistem s-au înregistrat peste 4.000 de mesaje conţinând date privind voturile pentru şi împotriva suspendării, care au venit de la peste 3.000 de utilizatori ai sistemului.

Cu ajutorul sistemului informatic, Liviu Dragnea a transmis mesaje preşedinţilor de secţie şi preşedinţilor filialelor PSD. Procurorii arată că fizic mesajele nu erau tastate de Dragnea, dar el elabora mesajele şi aproba trimiterea lor prin sistem. Dragnea a trimis mesaje precum: "Pentru fiecare secţie se va face o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot. Daţi-o membrilor PSD şi PNL să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze".

Încălcarea confidenţialităţii votului

Procurorii DNA susţin că acţiunile lui Dragnea contravin legilor în vigoare. "Folosirea reprezentanţilor USL din cadrul secţiilor de votare pentru a identifica persoanele care au ales să nu îşi exercite dreptul de vot şi a întocmi liste ce urmau a fi folosite de către activiştii de partid în scopuri electorale reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal ale acestor persoane, precum şi a prevederilor Legii nr. 3/2000 privind confidenţialitatea votului", se arată în rechizitoriu.

Procurorii DNA susţin că Dragnea este vinovat întrucât "în calitate de secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29.07.2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală necuvenite pentru alianţa politică U.S.L. (îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare)."

Reacţia lui Dragnea

Liviu Dragnea a transmis procurorilor un memoriu prin care îşi susţine nevinovăţia, susţinând că acuzaţiile procurorilor DNA sunt nefondate.

Procurorii DNA susţin că dispoziţiile date de Liviu Dragnea erau executate de către primari USL, liderii din teritoriu ai USL sau de către preşedinţii secţiilor de votare.

Conform rechizitoriului prezentat de DNA, după ce Liviu Dragnea transmitea mesajele către liderii locali sau preşedinţii de secţii de votare, aceştia intrau în acţiune şi duceau alegătorii la vot sau fraudau votul.

Jurnaliste agresate de preşedintele secţiei de votare

În rechizitoriu se arată că două jurnaliste din Vrancea, Iulia Creţu şi Burlan Mădălina-Ionelia, care au făcut un reportaj despre metodele de fraudare au fost agresate fizic de preşedintele secţiei de votare Stan Vili. Datorită loviturilor primite de la preşedintele secţiei au avut nevoie de trei zile de îngrijiri medicale.

În rechizitoriul DNA se scrie că, în timpul referendumului, Parchetul General, prin parchetele locale a deschis peste 2300 de dosare privind fraudele comise la referendum, însă Parchetul General condus de Tiberiu Niţu a trimis în judecată numai 4 dosare.