Ungaria înclină tot mai mult balanţa către Moscova - Foreign Policy

În timp ce Uniunea Europeană şi Statele Unite îşi unesc eforturile pentru a diminua independenţa energetică a Europei faţă de Rusia, unul dintre statele UE pare să aibă alte planuri, scrie publicaţia „Foreign Policy”, preluată de adevărul.ro.

Sub conducerea premierului Viktor Orban (Viktator, cum îl "alintă" presa pe Orban), Ungaria înclină tot mai mult balanţa către Moscova, autorizând de curând construirea gazoductului South Stream pe teritoriul său şi critică "la scenă deschisă" Occidentul pentru sancţiunile adoptate împotriva Kremlinului.

Autorizarea gazoductului prin care Rusia ar putea livra gaze naturale Europei de Vest fără să mai tranziteze Ucraina ridică tot mai multe temeri în rândul oficialilor de la Bruxelles, aceştia temându-se ca Vladimir Putin se va folosi de acest proiect pentru a creşte dependenţa statelor europene de gazul rusesc, mai scrie sursa citată.

Uniunea Europeană a sugerat recent că proiectul South Stream poate reprezenta un pericol pentru securitatea energetică a blocului, de vreme ce Moscova a folosit gazele ca pe o armă energetică împotriva mai multor membre ale blocului european. Comisia Europeană a adoptat o poziţie fermă în acest sens, susţinând că nu va negocia construcţia gazoductului înainte de rezolvarea conflictului ruso-ucrainean.

În pofida temerilor şi criticilor Bruxelles-ului, Parlamentul Ungariei a adoptat în această săptămâna un act normativ care nu ţine cont de obiecţiile Uniunii Europene şi deschide practic calea pentru proiectul South Stream. Construcţia aceste noi conducte ar urma sa implice mai multe companii energetice din întreaga Uniune Europeană precum Eni, din Italia, EDF din Franţa şi Wintershall, din Germania.

Merită remarcat că, pe vremea când era în opoziţie, Viktor Orban era unul din cei mai vocali opoznaţi ai proiectului (2008). Cam pe modelul pe care l-a adoptat şi Victor Ponta vis-a-vis de exploatarea gazelor de şist pe care o blama câtă vreme a fost în opoziţie pentru a o susţine fervent după ce a ajuns premier, Orban şi-a schimbat şi el politica după ce a venit la putere.

Căutând alternative la UE şi FMI care au criticat măsurile sale nedemocratice şi politicile sale economice, Orban a strâns colaborarea cu Moscova, care va investi masiv în sistemul energetic ungar. Astfel, la începutul lui 2014, în timp ce Europa privea cu îngrijorarea la conflictele din Ucraina, Orban a semnat un acord cu Putin în vederea extinderii centralei nucleare din Paks în baza unui credit de 10 miliarde de euro acordat de ruşi.

Lucrurile nu s-au oprit aici. După ce Rusia a sistat livrările de gaze către Ucraina, Ungaria i-a urmat exemplul. În timp ce alte ţări UE precum Slovaci şi Polonia se zbăteau să ajute Kievul, Orban a decis sistarea livrărilor de gaze către ucraineni şi a permis Gazpromului să stocheze gaze pe teritoriul său.

Mai mult decât atât, în timp ce Bulgaria şi Serbia au primit o interdicţie din partea UE să mai coopereze cu Moscova în privinţa South Stream, Orban a început pregătirea amendamentului care poate deschide porţile ţării în faţa gazoductului rus.

Reacţiile din partea Uniunii Europene şi din partea Statelor Unite ale Americii s-au rezumat la doar câteva ameninţări, mai mult sau mai puţin dure, la adresa Budapestei.

„Viktor Orban consideră că este mult mai importantă o relaţie strânsă cu Rusia în privinţa securităţii energetice, decât cea cu Uniunea Europeană.

"Ungaria ar putea deveni un obstacol major al UE în ceea ce priveşte independenţa energetică”, a declarat David Korányi, directorul adjunct al Centrului Eurasia din cadrul Consiliului Atlantic.

În timp ce UE se rezuma la declaraţii, Orban îşi vede de treabă şi ignoră orice avertisment: „Ungaria va construi gazoductul South Stream, deoarece va contribui la securitatea ei energetică. Nu dorim să depindem de ce se întâmplă în Ucraina”, a declarat luna trecută, Viktor Orban, pe care opoziţia l-a acuzat nu o dată de-a lungul timpului că a vândut Ungaria Moscovei, făcând-o dependentă energetic de ruşi.