Unele medicamente pentru reducerea acidităţii cresc riscul pentru COVID-19 şi alte boli

O gamă de medicamente care reduc aciditatea, inhibitori ai pompei de protoni (IPP), reprezintă una dintre cele mai de succes clase de medicamente lansate vreodată, cu un profit estimat să ajungă la 3,26 miliarde USD în anul 2026.

"La 25 de ani de la implementarea lor în practica clinică, IPP rămân pilonul principal al tratamentului bolilor legate de aciditate", se arată într-o cercetare publicată în revista BMC Medical. "În general, IPP sunt medicamente de neînlocuit în gestionarea bolilor legate de aciditate".

Cuprinzând atât preparatele eliberate pe bază de reţetă, cât şi cele eliberate fără prescripţie medicală, IPP-urile sunt destinate să trateze bolile acidităţii, cum ar fi refluxul gastroesofagian sau GERD (care provine din refluxul repetat al acidului gastric în esofag), precum şi alte afecţiuni, cum ar fi arsurile la stomac, disconfortul gastric şi riscul de sângerare gastrointestinală la pacienţii cu ulcer sau la cei care utilizează anticoagulante, cum ar fi aspirina.

Dar, în ciuda popularităţii lor, apar întrebări cu privire la această clasă de medicamente. Potrivit unui studiu din 2018, publicat în Journal of Neurogastroenterology and Motility, "IPP-urile tind să fie administrate pentru afecţiuni în care necesitatea medicamentului nu a fost clarificată", deschizând calea unor efecte adverse, deşi rare, precum:

• Reacţii alergice
• Colită colagenoasă
• Afectarea rinichilor
• Afectarea ficatului/infectarea lichidului din abdomen
• Demenţă
• Pneumonie
• Infecţie gastrointestinală
• Tumori gastrice
• Inflamaţie gastrică/ulceraţii gastrice
• Polipi gastrici
• Cancere de colon
• Excesul de creştere bacteriană intestinală
• Hipomagneziemia
• Scăderea absorbţiei substanţelor nutritive

Riscul de demenţă cauzat de folosirea IPP a atras atenţia în 2016, când un studiu realizat de cercetători germani a fost publicat în JAMA Neurology. Acesta a asociat utilizarea regulată a IPP-urilor cu un risc de demenţă cu 44% mai mare în comparaţie cu persoanele care nu utilizează aceste medicamente.

Studiul s-a bazat pe fişele medicale a 73.679 de persoane cu vârste de 75 de ani şi peste.

Cercetările publicate în revista Expert Review of Clinical Pharmacology detaliază şi adaugă la posibilele riscuri ale IPP:

"Riscul de pneumonie [ca urmare a utilizării IPP] a crescut cu 27-39% în cazul utilizării pe termen scurt a IPP în trei meta-analize", au scris cercetătorii. "Infecţiile cu Clostridium difficile [un parazit intestinal grav] au fost, de asemenea, asociate cu utilizarea IPP", la fel ca şi trombocitopenia (număr scăzut de trombocite în sânge), rabdomioliza (deteriorarea şi degradarea muşchilor) şi nefrita (inflamarea rinichilor).

Cercetările publicate în Current Gastroenterology Reports (Rapoarte actuale de gastroenterologie) reiterează pericolul carenţelor de vitamine şi minerale citate în Journal of Neurogastroenterology and Motility (Jurnalul de Neurogastroenterologie şi Motilitate).

FDA (Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA) este conştientă de riscurile care cresc odată cu utilizarea pe termen lung.

Potrivit U.S. Pharmacist, "din 2010, FDA a emis diverse avertismente de siguranţă privind efectele potenţiale ale utilizării pe termen lung a IPP", nu doar evenimentele adverse enumerate de Journal of Neurogastroenterology and Motility, ci şi riscurile legate de IPP cu privire la fracturi, diaree asociată cu Clostridium difficile şi evenimente legate de lupus.

"Deşi inhibitorii pompei de protoni (IPP) rămân principalul tratament al GERD, aceştia nu vindecă afecţiunea şi pot lăsa pacienţii cu simptome permanente în ciuda tratamentului", adaugă Physician's Weekly. Iar pacienţii nu sunt imuni la alte afecţiuni, precizează publicaţia, menţionând că "pacienţii sunt în continuare expuşi riscului de a dezvolta complicaţii precum stricturile peptice, metaplazia Barrett şi cancerul esofagian".

Deoarece clasa de medicamente este menită să fie utilizată o perioadă de timp cat mai scurtă, revista Gastroenterology avertizează că "pacienţii cu GERB necomplicat care răspund la IPP pe termen scurt ar trebui să încerce ulterior să le întrerupă sau să le reducă. Pacienţii care nu pot evita folosirea medicamentelor IPP ar trebui să ia în considerare monitorizarea ambulatorie a ph-ului esofagian/impedanţelor [măsurarea cantităţii de reflux acid şi neacid din esofag pe parcursul unei perioade de 24 de ore] înainte de a se recurge la folosirea IPP pe tot parcursul vieţii pentru a ajuta la distingerea GERD de un sindrom funcţional".

O clasă de medicamente cu puncte forte şi puncte slabe

Cu siguranţă, afecţiunile legate de acid, de exemplu atunci când excesul de acid apare într-un anumit loc, sunt incomode. Astfel de apariţii sunt "periculoase, inflamând şi iritând esofagul, provocând de obicei arsuri la stomac şi contribuind uneori la apariţia ulcerelor în stomac şi în duoden, prima parte a intestinului subţire", explică Harvard Health.

Şi totuşi, potenţialele efecte secundare pe termen lung dezvăluite de cercetători şi de agenţiile de sănătate ridică întrebări dacă medicamentele sunt prescrise în exces.

"Luarea unui IPP are sens dacă aveţi o problemă cronică cu acidul gastric sau perspectiva apariţiei vreuneia", precizează Harvard Health. "Dar cazul ocazional de arsuri uşoare la stomac nu trebuie să fie tratat cu IPP. În aceste cazuri, medicamente antiacide precum Tums, Rolaids şi Maalox vor funcţiona cel mai probabil la fel de bine."

Cedars-Sinai, o organizaţie academică non-profit de asistenţă medicală, subliniază că administrarea unui blocant de acid nu rezolvă alte cauze ale GERD, cum ar fi "excesul de greutate, mâncatul în exces, consumul de cofeină şi alcool şi consumul de ciocolată şi alimente picante".

Şi mai există un alt potenţial efect advers legat de IPP, potrivit U.S. Pharmacist: hipergastrinemia.

"Această afecţiune provoacă hiperaciditate de revenire: după întreruperea tratamentului cu IPP, pacienţii pot prezenta o agravare a simptomelor de GERD", se arată în publicaţie.

"Pentru a evita acest lucru, folosirea medicamentelor IPP trebuie redusă lent. În plus, hipergastrinemia poate provoca hipertrofia celulelor parietale şi hiperplazia celulelor asemănătoare enterochromafinei (ECL) [celule secretoare gastrice]".

IPP, legat de un risc mai mare de a contracta COVID-19

Deoarece acidul din stomac ne protejează de o mulţime de virusuri şi bacterii, unii oameni, în special cei din domeniul medical, nu au fost prea surprinşi când, la începutul pandemiei, IPP-urile au fost asociate cu un risc mai mare de a contracta COVID-19.

În 2020, revista American Journal of Gastroenterology a publicat un studiu realizat de cercetători afiliaţi la Cedars-Sinai Medical Center şi Michigan Medicine care a discutat despre această legătură.

"Într-un studiu la nivel naţional al persoanelor cu antecedente de simptome gastrointestinale, am constatat că utilizarea IPP este asociată cu o probabilitate crescută de raportare a unui rezultat pozitiv la test COVID-19. Cel mai mare risc este observat în rândul persoanelor care iau IPP de două ori pe zi - o practică comună off-label atât în îngrijirea primară, cât şi în cea secundară - deoarece acestea au o probabilitate de aproape patru ori mai mare de a raporta rezultat pozitivit la COVID-19 în comparaţie cu persoanele care nu iau IPP".

Dr. Brennan Spiegel, unul dintre cercetători şi garantul studiului (autor responsabil pentru integritatea întregii lucrări) a declarat pentru Time: "Virusurile precum SARS-cov-2 sunt capabile să afecteze rapid tractul gastrointestinal. ... Poate invada, se poate replica şi se poate multiplica eficient. Există chiar şi o teorie conform căreia poate că foloseşte intestinele ca un fel de bază unde se înrădăcinează şi apoi se răspândeşte în tot corpul."

În 2021, revista Gut a raportat o cercetare în acest sens. Într-un grup de peste 100.000 de utilizatori de IPP, neutilizatori şi utilizatori anteriori, medicamentele de tip IPP nu au fost legate de un risc mai mare de a contracta COVID-19, dar utilizatorii de IPP au prezentat "un risc cu 79% mai mare de rezultate clinice severe ale COVID-19", a precizat revista. Deşi riscurile potenţiale ale IPP au fost identificate cu mult înainte de COVID-19, pandemia a ridicat în mod clar probleme.

Alternative la IPP-uri

Există plante medicinale care pot ajuta la reducerea acidului gastric? Da, potrivit unei cercetări publicate în 2019 în revistaCurrent Gastroenterology Reports.

"Punând accent pe reflux şi pe durerile toracice non-cardiace, cercetarea este în curs de desfăşurare în ceea ce priveşte utilitatea clinică şi diversele mecanisme fiziologice care stau la baza unei diversităţi de modalităţi complementare şi alternative", au scris cercetătorii asociaţi cu Universitatea Thomas Jefferson şi Universitatea din Pennsylvania.

Modalităţile complementare şi alternative includ "consumarea de mâncare dietetică, oţetul de cidru de mere, melatonina, acupunctura şi diverse produse pe bază de plante (rikkunshito, STW 5, lemn dulce şi ulei de mentă, printre altele)".

În timp ce cercetătorii susţin că este un "decalaj substanţial" între cunoştinţele "empirice" privind remediile non-farmacologice pentru bolile cu acid, studiul califică drept "convingătoare" oportunităţile de cercetare viitoare.

În final, Johns Hopkins Medicine le reaminteşte oamenilor să se ferească de anumite alimente asociate cu o reacţie acidă, cum ar fi:

• Mâncare prăjită
• Fast food
• Pizza
• Chipsuri de cartofi şi alte gustări procesate
• Praf de chili şi piper (alb, negru, cayenne)
• Carnea grasă, cum ar fi şunca şi cârnaţii
• Brânză
• Sosuri pe bază de roşii
• Citrice
• Ciocolată
• Mentă
• Băuturi carbogazoase