Un metabolit al microbiotei intestinale asociat cu ateroscleroza ar putea revoluţiona diagnosticul şi tratamentul

Un nou studiu condus de Centrul Naţional Spaniol pentru Cercetare Cardiovasculară (CNIC) şi finanţat de Consiliul European pentru Cercetare (ERC) a identificat imidazol propionatul (ImP), un metabolit produs de bacteriile intestinale, ca un factor declanşator al aterosclerozei — boala aflată în spatele majorităţii infarctelor miocardice şi accidentelor vasculare cerebrale, informează European Reasearch Council.
Publicate în revista Nature, concluziile studiului indică nivelurile de ImP din sânge ca un potenţial marker de diagnostic precoce şi deschid calea pentru strategii de tratament noi şi personalizate.
Boala cardiovasculară rămâne principala cauză de deces la nivel mondial şi îşi are adesea originea în ateroscleroză, o afecţiune cronică în care inflamaţia şi depozitele de grăsime determină rigidizarea şi îngustarea arterelor. Deşi practica clinică vizează deja factori cauzali precum colesterolul ridicat, hipertensiunea şi fumatul, detectarea aterosclerozei în stadiile incipiente rămâne o provocare majoră.
Acum, cercetătorii de la Centro Nacional de Investigaciones Cardiovasculares (CNIC) au identificat un metabolit derivat din microbiota intestinală, imidazol propionatul (ImP), care apare în sânge în stadiile incipiente ale aterosclerozei active.
„Acest metabolit este produs în mod unic de bacteriile intestinale. Studiul nostru arată că prezenţa sa în sânge este asociată cu dezvoltarea aterosclerozei active la persoane care, altfel, par sănătoase”, explică cercetătoarea CNIC Annalaura Mastrangelo, una dintre cele două autoare principale ale studiului.
Descoperirea oferă o alternativă promiţătoare la instrumentele actuale de diagnostic, care implică de obicei tehnici de imagistică costisitoare şi complexe.
„Detectarea acestui marker în sânge oferă un avantaj major deoarece instrumentele actuale de diagnostic se bazează pe tehnici imagistice avansate care sunt complexe, scumpe şi neacoperite de sistemele publice de sănătate. Nivelurile sanguine de ImP oferă un marker diagnostic care ar putea ajuta la identificarea persoanelor aparent sănătoase cu ateroscleroză activă şi, astfel, să permită un tratament mai precoce”, spune Mastrangelo.
Însă descoperirea merge şi mai departe. Coautorul principal Ińaki Robles-Vera explică: „Nu doar că am observat niveluri crescute de ImP la persoanele cu ateroscleroză, ci am arătat şi că ImP este, el însuşi, un agent cauzal al bolii. În modele animale de ateroscleroză, administrarea de ImP a condus la formarea de plăci arteriale. Acest lucru se întâmplă prin activarea receptorului de tip 1 al imidazolinei (I1R), care creşte inflamaţia sistemică şi favorizează dezvoltarea aterosclerozei.”
David Sancho, şeful Laboratorului de Imunobiologie din cadrul CNIC, autor principal al studiului şi beneficiar al unei burse ERC, remarcă faptul că „această descoperire este importantă pentru că deschide calea către o linie complet nouă de tratament.”
Studiul arată că blocarea receptorului I1R în modele animale a prevenit formarea plăcilor şi a încetinit progresia bolii, chiar şi atunci când animalele au fost hrănite cu o dietă bogată în colesterol. „Aceasta sugerează că tratamentele viitoare ar putea combina blocarea I1R cu medicamente care reduc colesterolul, pentru a produce un efect sinergic care să prevină dezvoltarea aterosclerozei”, explică Sancho.
„Aceste rezultate deschid noi posibilităţi pentru detectarea timpurie şi tratamentul personalizat al aterosclerozei. În loc să ne concentrăm exclusiv pe colesterol şi alţi factori de risc clasici, în curând am putea analiza sângele pentru ImP ca semnal de avertizare precoce. La CNIC, lucrăm de asemenea la dezvoltarea unor medicamente care să blocheze efectele nocive ale ImP”, continuă el.
Studiul condus de CNIC a fost realizat printr-o amplă colaborare cu cercetători de la numeroase centre naţionale şi internaţionale: Mount Sinai Fuster Heart Hospital şi Icahn School of Medicine at Mount Sinai (New York, SUA); Institutul de Cercetare în Sănătate Fundación Jimenez Diaz; Universidad Autonoma de Madrid; reţeaua spaniolă de cercetare cardiovasculară (CIBER-CV); Universitatea din Göteborg (Suedia); Universitatea din Atena (Grecia); Inmunotek S.L.; Universitatea din Michigan (SUA); Spitalul La Princesa; Centrul de Metabolomică şi Bioanaliză (CEMBIO); Universidad San Pablo-CEU; Universitatea din Heidelberg (Germania); şi Institutul de Cercetare Biomedicală Sols-Morreale (IIBM-CSIC).
Studiul a fost susţinut financiar de Consiliul European pentru Cercetare (granturi Consolidator şi Proof of Concept), Ministerul Spaniol al Ştiinţei, Inovării şi Universităţilor; Agenţia Spaniolă de Cercetare; mecanismul de finanţare nextgeneration al Uniunii Europene; şi Fundaţia “la Caixa”.
***
Despre CNIC
CNIC este un centru afiliat Institutului de Sănătate Carlos III (ISCIII), o agenţie executivă a Ministerului Spaniol al Ştiinţei, Inovării şi Universităţilor. Condus de Dr. Valentin Fuster, CNIC este dedicat cercetării cardiovasculare şi transpunerii cunoştinţelor obţinute în beneficii reale pentru pacienţi. CNIC a fost recunoscut de guvernul spaniol ca centru de excelenţă Severo Ochoa (premiul CEX2020-001041-S, finanţat de MICIN/AEI/10.13039/501100011033). Centrul este finanţat printr-un parteneriat public-privat inovator între guvern (prin ISCIII) şi Fundaţia Pro-CNIC, care reuneşte 11 dintre cele mai importante companii private din Spania.