Unde sunt acum liderii mişcării studenţeşti "4 iunie"?

Pe 4 iunie 1989 a avut loc finalul violent al unei pledoarii pentru un guvern mai deschis şi mai receptiv în China, pe măsură ce tancurile şi infanteria au dispersat toţi studenţii protestatari din Piaţa Tiananmen, în Beijing. Mai jos sunt enumerate scurte biografii a nouă bine-cunoscuţi activişti.

Fang Lizhi

Fang Lizhi, fostul vice-preşedinte al Universităţii de Ştiinţă şi Tehnologie din China, şi soţia sa, Li Shuxian, au sprijinit studenţii în timpul protestelor. Ei s-au refugiat la Ambasada SUA din Beijing a doua zi după masacrul din 4 iunie.

Poliţia din Beijing a emis mandate de arestare pentru cuplu, sub acuzaţia de "incitarea lui Wang Dan şi a altor studenţi la revoltă." Familia Fang a rămas la Ambasada SUA timp de un an, înainte de a zbura cu un avion militar american către Marea Britanie. Ei au ajuns în Statele Unite o jumătate de an mai târziu, iar Fang a devenit profesor de fizică la Universitatea din Arizona.

Fang a murit pe 6 aprilie 2012, la vârsta de 76 de ani.

Chai Ling

Chai Ling a fost lidera studenţilor care a iniţiat greva foamei. Ea a fost lideră a mişcării "Protejaţi sediul Pieţei Tiananmen".

După masacru, a fost inclusă pe lista de persoane căutate a regimului chinez. Ea a fugit din China prin Hong Kong, în aprilie 1990, şi a ajuns la Paris cu zece luni mai târziu. Ulterior, a plecat în Statele Unite pentru a-şi continua studiile.

Pe 1 iunie 2010, Chai a înfiinţat organizaţia "Vocea tinerelor", pentru a proteja viaţa şi drepturile femeilor şi fetelor din China.

Feng Congde

Feng Congde a fost şi el un lider al studenţilor. În timpul protestelor, a fost un membru al Comitetului pregătitor al Comitetului permanent de la Universitatea din Beijing, preşedinte al Comitetului Autonom al Studenţilor de la Universitatea din Beijing, vice-preşedinte al sediului Pieţei Tiananmen şi vice-preşedinte al Comitetului pentru Greva Foamei.

Feng a fugit în Franţa după masacru şi locuieşte în prezent în Statele Unite. Feng este fostul soţ al lui Chai Ling, cuplul fiind acum divorţat.

În prezent, Feng este redactor şef al "June 4th Archive" şi redactor al publicaţiei "Cetăţenii participă la discuţii despre afacerile de stat". El şi mulţi alţi intelectuali bine-cunoscuţi au fondat "Şcoala Sun Yat-Sen" pentru a promova ideile lui Sun legate de conducerea ţării.

Wang Dan

Wang Dan, preşedinte adjunct al Pieţei, s-a aflat în fruntea listei regimului cu persoane căutate dintre liderii studenţilor. După represiune, el nu a fugit în străinătate, dar s-a ascuns în China.

Când Wang s-a întors la Beijing şi s-a întâlnit cu un reporter, a fost monitorizat de poliţie şi arestat. În 1991 el a fost condamnat la patru ani de închisoare.

După ce a fost eliberat, Wang a rămas activ în mişcările democratice şi politice. În octombrie 1996, a fost condamnat din nou, de data aceasta la 10 ani. Atunci când preşedintele american Bill Clinton a fost pe cale să viziteze China în 1998, Wang a fost eliberat pe motiv medical şi s-a mutat în Detroit.

În ianuarie 2011, când a murit Szeto Wah, preşedintele Alianţei din Hong Kong pentru Sprijinul Mişcărilor Patriotice Democratice din China, Wang a aplicat pentru o viză, pentru a se alătura cortegiului funerar. Cu toate acestea, guvernul din Hong Kong nu i-a acordat viza, chiar şi după ce a făcut, în mod voluntar, patru promisiuni, şi anume că "nu se va întâlni cu reporterii, că nu va desfăşura activităţi publice, că nu va organiza conferinţe de presă şi că nu va sta în Hong Kong, peste noapte".

În martie 2012, Wang Dan a primit un post de trei ani ca profesor asistent invitat la Colegiul de Ştiinţe Umaniste de la Naţional Tsing Hua University, din Taiwan.

Wang şi Wei Jingsheng, un activist proeminent pentru democraţie chineză în Statele Unite, sunt consideraţi "luptători pentru democraţie" pe urma activităţii lor de-a lungul anilor.

Wang continuă să promoveze democraţia şi drepturile omului în China. El a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace de trei ori, a primit un Premiu pentru Drepturile Omului de la Naţional Endowment for Democracy, Premiul pentru activişti remarcabili pentru democraţie de la Fondul pentru Educaţie Democratică Chineză, o diplomă din partea Fundaţiei Chan pentru Jurnalism şi Cultură din Statele Unite ale Americii, printre alte distincţii.

Wu'er Kaixi

Wu'er Kaixi, un uigur, a fost un lider al mişcării democratice studenţeşti din 1989 şi a pledat pentru evacuarea Pieţei Tiananmen. Acest lucru a provocat o dispută cu Chai Ling, iar Wu'er a fost înlăturat din poziţia de lider. Dar el rămâne o figură influentă în rândul studenţilor din mişcarea 1989.

După masacrul din 4 iunie, Wu'er a devenit numărul doi pe lista persoanelor căutate de regimul chinez. El a fugit din China prin Hong Kong şi a rămas în exil mai mulţi ani.

În 2009 i-a fost refuzată intrarea în Macau, chiar dacă a spus că vrea să se predea. Acum stabilit în Taichung, Taiwan, Wu'er încă este pe lista de persoane căutate de regimul chinez.

Wang Juntao

Wang Juntao a supravegheat Comitetul funerar Zhao Ziyang din China. El locuieşte acum în exil, în Statele Unite. Anul trecut, Wang a oferit sfaturi pentru Mişcarea de Iasomie din China.

Wang a fost închis de două ori în China, prima dată pe 16 aprilie 1976, când era un elev de 17 ani la liceul Octombrie din Beijing. Motivul pentru arestarea sa a fost că a organizat două clase de activităţi studenţeşti din Piaţa Tiananmen în timpul Festivalului Qing Ming. El a publicat patru poezii, care au fost denunţate drept contrarevoluţionare în acele vremuri.

A doua oară când a fost închis a fost pe 24 noiembrie 1990, în urma masacrului din Piaţa Tiananmen.

Pe 4 decembrie 1989, ziarul oficial al regimului, Cotidianul Poporului, a publicat un articol în care l-a numit pe Wang "autorul cheie care a instigat, a organizat şi a regizat revolta contrarevoluţionară".

Wang a fost condamnat la 13 ani de închisoare, dar a fost eliberat pe motiv medical în 1994 şi expulzat în Statele Unite ale Americii.

Wang a obţinut un doctorat în Ştiinţe Politice de la Universitatea Columbia, în 2006. În aprilie 2010, în timpul Adunării Reprezentative Speciale a Comitetului Naţional al Partidului Democrat Chinez, care a avut loc la New York, el a fost ales co-preşedinte al comitetului, împreună cu Wang Youcai.

Su Xiaokang

Su Xiaokang este un scriitor chinez şi este considerat un reporter onest din anii 1980, în China. După 4 iunie, Su a fost inclus pe lista de persoane căutate a autorităţilor chineze pentru că ar fi "în spatele mişcării studenţeşti din 1989". El a plecat în exil în Statele Unite şi este în prezent director al revistei Democratic China.

Yan Jiaqi

Yan Jiaqi a fost directorul Institutului de Ştiinţe Politice de la Academia Chineză de Ştiinţe Sociale şi un consilier al biroului pentru reformă politică a lui Zhao Ziyang. Odată, la o întâlnire cu Hu Yaobang, Yan Jiaqi a propus ca mandatul viager al principalilor lideri de partid să fie eliminat. Acest lucru nu corespundea cu ideile Comitetului Central al PCC.

În punctul culminant al impasului politic din protestele studenţeşti din 1989, Yan Fuming, care era secretar al Comitetului Central al PCC şi şef al Frontului Unit al Muncii al PCC, i-a invitat pe Yan Jiaqi, împreună cu Bao Zunxin şi alte cadre didactice să ajute la negocierea cu studenţii. Împreună, ei au încercat să-i convingă pe studenţi să se oprească din greva foamei, pe 13 mai.

Patru zile mai târziu, Yan, Bao şi alţii au emis o declaraţie, spunând că "abuzul nelimitat de putere şi un guvern iresponsabil şi inuman" au condus la o serie de probleme în China. Ei şi-au arătat solidaritatea cu studenţii prin colectarea de semnături de la intelectuali.

Pe 26 mai, Yan Jiaqi şi Bao Zunxin a publicat scrisoarea lor deschisă către prim-ministrul de atunci Li Peng.

După represiunea de pe 4 iunie, Yan Jiaqi şi alţii au fost incluşi pe lista de persoane căutate a Ministerului de Securitate Publică, iar Yan a fost exilat.

În 1989, Yan Jiaqi a devenit primul preşedinte al Alianţei pentru o Chină Democrată, care are sediul la Paris. În 1994, Yan s-a mutat din Franţa la New York, şi a devenit un scriitor şi lector invitat la Universitatea Columbia.

Bao Zunxin

În timpul mişcării studenţeşti în mai 1989, Bao Zunxin şi alţi intelectuali au mers în Piaţa Tiananmen, încercând să convingă studenţii să renunţe la greva foamei. Ulterior, autorităţile l-au acuzat pe Bao de conspiraţie şi de manipulare şi l-au condamnat la cinci ani de închisoare.

După eliberarea sa, Bao a fost pus sub supraveghere constantă, dar reuşit să-şi câştige existenţa din cercetare şi din scris. El a fost implicat activ în mişcarea pentru democraţie în China.

Bao a murit pe 28 octombrie 2007, în urma unui accident vascular cerebral.

Îndreptarea nedreptăţilor faţă de victime

Potrivit fundaţiei Dui Hua, regimul comunist chinez deţine în prezent mai puţin de 12 din miile de persoane reţinute în represiune. Într-o declaraţie de pe 31 mai, grupul a enumerat şapte persoane despre care consideră că se află în custodie, spunând că nu a primit un răspuns din partea regimului despre prizonieri, din septembrie 2009.

Departamentul american de Stat a emis o declaraţie pe 3 iunie, susţinând că Statele Unite încurajează China să îi anunţe public pe toţi cei care au murit, să protejeze drepturile cetăţenilor săi şi să "pună capăt hărţuirii continue a participanţilor la demonstraţie şi a familiilor lor".

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din China, Liu Weimin, a răspuns la declaraţia SUA spunând că "a deviat de la adevăr şi a intervenit în afacerile interne ale Chinei".

Cu toate acestea, proeminentul economist chinez şi câştigătorul Premiului Milton Friedman în 2012, Mao Yushi, a declarat că masacrul de pe 4 iunie va fi probabil reabilitat. Mao Zedong i-a spus lui Wen Jiabao că are această dorinţă, iar oamenii ar sprijini o astfel de iniţiativă.

chinareports@epochtimes.com

The Epoch Times publică în 35 de ţări şi în 19 limbi. Abonaţi-vă la newsletter-ul nostru electronic.