Un scenariu urât: Ce s-ar putea întâmpla dacă Grecia nu primeşte ajutor


Noul premier al Greciei, Alexis Tsipras.
Noul premier al Greciei, Alexis Tsipras. (Captură Foto)

Premierul grec Alexis Tsipras s-a adresat luni seara Parlamentului elen dar a oferit puţine indicaţii în privinţa unui nou acord. Grecia a fost de acord, provizoriu, să îşi extindă programul de salvare financiară în luna februarie, dar lipsa detaliilor tehnice i-a determinat pe creditori să nu plătească, în timp ce ţara rămâne fără bani, susţine Business Insider.

Aşadar, ce se întâmplă dacă Tsipras nu obţine banii? Cercetătorii de la Banca Americii şi compania de servicii financiare globale Merrill Lynch au prezentat un aşa zis “scenariu urât”:

În acest scenariu, Grecia nu reuşeşte să demonstreze un angajament credibil pentru reforme în următoarele câteva săptămâni. În acest caz, europenii şi Fondul Monetar Internaţional suspendă programul curent, Banca Centrală Europeană refuză să continue creşterea lichidităţilor pentru situaţii de urgenţă (sau lasă băncile greceşti să rămână fără garanţii colaterale), pierderea de depozite bancare accelerează declanşarea unei panici bancare depline şi, în cele din urmă, Grecia va ajunge în incapacitate de plată către FMI şi BCE.

Dacă niciunul dintre aceste şocuri nu vor forţa guvernul grec să se întoarcă la masa negocierilor şi să obţină un acord cu restul Europei, ieşirea Greciei din zona euro în acest an va fi inevitabilă, după părerea experţilor.

În acest scenariu, Europa va oferi această soluţie (negocierea) ca o opţiune, permiţând Greciei să rămână în UE, sau negocierea va deveni singura opţiune a Greciei pentru a evita o prăbuşire completă a economiei sale sau chiar o falimentare a statului elen.

O plată către Fondul Monetar Internaţional este programată în 9 aprilie şi acela este momentul, aşa cum sugerează unele surse, în care ţara va rămâne fără bani. Dar chiar dacă ar putea rezista o săptămână sau mai mult, plăţile pe care trebuie să le facă Grecia pentru restul anului par să fie insurmontabile.

De fapt, graficele arată cât de mică este această plată din aprilie către FMI comparativ cu restul datoriilor ce trebuie acoperite de Grecia în această primăvară şi vară. Fără bani din afară este absolut imposibil ca Grecia să le plătească singură. Dar chiar şi acei bani din programul de salvare financiară durează doar câteva luni – întrebarea este ce va face Grecia apoi?

Guvernul elen ar putea introduce în acele momente controale de capital. De fapt, Paştele Ortodox Grecesc cade la o săptămână după Paştele Catolic, însemnând că după sărbători există o vacanţă bancară de 4 zile, chiar după efectuarea plăţii către FMI (din 10 până în 13 aprilie). Acea perioadă, în care băncile sunt închise, va fi un moment oportun pentru aplicarea de controale de capital, dacă este necesar.

Cum ar arăta controalele de capital? Ei bine, Cipru a fost nevoit să le aplice în 2013 şi cam aşa au arătat:

  • Retragerile de la ATM au fost plafonate, unele bănci permiţând retragerea a doar 100 de euro deodată.
  • Politia vamală a fost capabilă să confişte orice sumă de bani ce depăşea 10.000 de euro şi care era scoasă din ţară (poate un proces mai uşor de realizat pe o insulă precum Cipru decât ar fi în Grecia).
  • Importatorii şi exportatorii au primit o aprobare specială pentru schimbarea valutei şi transferarea de bani către restul Europei — dar aceştia au trebuit să dovedească că vindeau sau cumpărau ceva anume.
  • Controalele de capital au fost impuse iniţial pentru o perioadă de şapte zile. Pare o glumă, dacă luăm în considerare faptul că Islanda a plasat “temporar” controale de capital începând cu 2008 şi acelea încă sunt în vigoare.

Aceasta ar fi o soluţie rapidă pentru Grecia şi ar ajuta la oprirea scurgerilor rapide de capital în afara ţării. Partea dificilă este reintegrarea în zona euro şi ridicarea acelor controale, conform Business Insider.

Willem Buiter de la Citibank susţine că Grecia va trebui să găsească un “aranjament monetar alternativ la euro” dacă se vor aplica controale de capital datorită unei incapacităţi de plată a guvernului. Practic, dacă guvernul nu îşi mai poate acoperi obligaţiile financiare, Banca Centrală Naţională (BCN) a Greciei, care deţine o mare parte din datoria ţării, va fi lăsată de izbelişte datorită regulilor stricte ale zonei euro în privinţa neîmpărtăşirii riscurilor.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Economie