Grecia va rămâne fără bani până în 20 aprilie dacă nu primeşte noi ajutoare financiare

Grecia va rămâne fără bani până în 20 aprilie dacă nu va primi noi fonduri din partea creditorilor săi, a declarat marţi pentru Reuters o sursă familiară cu această problemă.

Atena depune mari eforturi pentru a întocmi şi trimite creditorilor săi europeni o listă de reforme în următoarele zile, cu speranţa că aceştia vor debloca tranşa de 7,2 miliarde de euro din programul de salvare financiară a Greciei şi astfel să se evite falimentul ţării, conform website-ului Business News Network.

Grecia s-a bazat în ultima perioadă pe tranzacţii de tip Repo – în cadrul cărora împrumută bani de la entităţi de stat – pentru a-şi acoperi lipsurile financiare, dar poate continua să se bazeze pe aceste surse pentru doar câteva săptămâni, a declarat acea sursă, care a cerut să rămână anonimă.

“Deşi va fi greu, ţara poate să supravieţuiască fără ajutor până în 20 aprilie, folosind împrumuturi pe termen scurt de la entităţi publice”, a susţinut sursa.

În mod specific, Atena speră că, dacă miniştrii din zona euro aprobă ultima listă de reforme a ţării, atunci statul elen va putea beneficia de o sumă de aproximativ 1,9 miliarde de euro de la Banca Centrală Europeană, contravaloarea profitului realizat de BCE de pe urma titlurilor de stat elene. Mai mult, Grecia se aşteaptă să primească alte 1,2 miliarde de euro reprezentând sumele rămase în fondul de salvare al băncilor elene.

Situaţia este foarte complicată în condiţiile în care capacitatea de finanţare a Greciei este limitată de faptul că nu poate împrumuta bani de pe pieţele de termen lung şi mediu. Pe lângă acest obstacol, autorităţile de la Atena sunt obligate să ramburseze până în această lună suma de şase miliarde de euro către creditorii internaţionali, dintre care 1,5 miliarde de euro ajung la Fondul Monetar Internaţional, susţine Agerpres.

Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. Creditorii Greciei au condiţionat însă acordarea acestor fonduri de adoptarea unor reforme concrete de către guvernul elen, în sensul limitării cheltuielilor bugetare.

Premierul elen Alexis Tsipras, care a câştigat alegerile în baza unei promisiuni că va şterge o partea din imensa datorie a Greciei şi va suspenda măsurile de austeritate, nu a putut să îşi respecte promisiunile până în acest moment. Guvernul şi poporul elen susţin că aceste măsuri de austeritate au contribuit la deteriorarea economiei ţării şi la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă.

De fapt, tensiunile dintre Grecia şi zona euro s-au intensificat în ultima perioadă, ajungându-se chiar în punctul în care anumiţi miniştri germani au susţinut că Grecia ar putea părăsi zona euro din “greşeală”, iar colegii lor eleni au ameninţat că vor confisca proprietăţile germane din Grecia şi vor da drumul unui val de mii de imigranţi în întreaga Europă.

Pentru ca situaţia să nu fie suficient de greu de detensionat, Atena a cerut Germaniei să plătească despăgubiri pentru pagubele materiale produse de nazişti în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Mai mult, Atena insistă ca Berlinul să ramburseze şi un împrumut pe care Banca Centrală a Greciei a fost forţată sa îl acorde naziştilor în 1943.

Dar, în cadrul discuţiilor de luni de la Berlin, dintre Tsipras şi cancelarul german Angela Merkel, s-a abordat un ton împăciuitor, unii analişti susţinând că acest lucru ar putea oferi speranţe suplimentare că Grecia nu va fi lăsată de izbelişte în aceste momente.

O eventuală ieşire a Greciei din zona euro ar putea destabiliza semnificativ Uniunea Europeană, mai ales în condiţiile în care Atena a dat de înţeles că şi-ar putea îndrepta privirea către Moscova pentru a primi ajutorul necesar ieşirii din criză.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.