Dijsselbloem: Grecia ar putea avea nevoie de un control al capitalului

Grecia ar putea fi forţată să recurgă la un control al capitalului în stil cipriot, pentru a-i împiedica pe depunători să îşi retragă banii şi să îi scoată din ţară, a avertizat preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem.

Dijsselbloem a declarat marţi postului olandez de televiziune RTL Nieuws că “presiunea creşte pe umerii Greciei” şi “rezervele de bani – cel puţin din ceea ce mi s-a spus – se diminuează în fiecare zi”, conform euobserver.

Acesta a mai adăugat "că politicienii UE au luat în considerare mai multe scenarii care nu trebuie neapărat să fie scenarii de ieşire [a Greciei din zona euro].”

Dijsselbloem a menţionat Cipru, care a rămas în zona euro în ciuda faptului că a devenit prima membră a blocului european care a impus un control asupra capitalului.

“Băncile au fost închise pentru o perioadă şi controlul de capital – fluxurile de bani care intră sau ies din ţară – a fost legat de o serie de condiţii”, a declarat el.

Cipru a fost forţat să introducă controlul de capital în martie 2013 în încercarea de a limita o retragere masive de bani din băncile sale, în condiţiile în care se încheiase un program de salvare financiară în valoare de 10 miliarde de euro cu UE. Iniţial, guvernul cipriot a stabilit restricţii asupra transferurilor bancare şi retragerilor de numerar din bănci, inclusiv o limită zilnică de retrageri de bani lichizi de 300 de euro. Multe dintre restricţii sunt încă în vigoare.

La rândul ei, Islanda încă dispune de un control asupra capitalului, la aproape şapte ani după ce l-a impus pentru prima dată în timpul crizei bancare din 2008.

Guvernul grec a reacţionat cu furie la remarcile lui Dijsselbloem, susţinând că ar fi bine pentru toată lumea dacă preşedintele Eurogrupului îşi va respecta rolul său instituţional din zona euro, susţine euobserver.

Totuşi, afirmaţiile lui Dijsselbloem vor avea un mic efect pentru a opri retragerile de bani din băncile greceşti.

Astfel, în luna ianuarie depunătorii au retras 12 miliarde de euro din conturile bancare elene – o cifră care probabil s-a repetat şi în luna februarie – făcând ca depozitele bancare să ajungă la cel mai scăzut nivel în perioada 2005 - 2015. Acest val de retrageri de bani s-a datorat temerilor că guvernul lui Alexis Tsipras nu va fi capabil să renegocieze termenii programului de salvare financiară a Greciei.

Băncile greceşti sunt acum tot mai dependente de finanţarea de urgenţă de la Banca Centrală Europeană, după ce aceasta a anunţat că nu va mai permite băncilor elene să folosească obligaţiunile guvernamentale drept garanţie pentru noi împrumuturi, privând astfel băncile elene de o sursă esenţială de fonduri.

În total, BCE oferă în prezent un suport de aproximativ 80 de miliarde de euro pentru băncile greceşti.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.