Juncker mai încrezător în privinţa discuţiilor cu “iubita” sa Grecie

Liderul Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat miercuri că discuţiile legate de programul de salvare financiară a elenilor au revenit la normal după câteva săptămâni de tensiuni, care au declanşat temeri în legătură cu falimentarea Greciei şi o posibilă ieşire a acesteia din zona euro.

Juncker a declarat că a vorbit marţi prin telefon cu premierul grec Alexis Tsipras şi a confirmat că Atena este aşteptată să trimită Bruxelles-ului o listă de reforme cheie în următoarele zile, aşa cum s-a căzut de acord la summitul de săptămâna trecută.

“Trebuie să recunosc că am fost foarte pesimist în ultimele săptămâni deoarece nu s-a făcut niciun progres, dar acum procesul a revenit la normal”, a declarat Juncker în timpul unei sesiuni a Parlamentului European.

“Cred că vom ajunge la o concluzie ce va fi favorabilă atât pentru Grecia, iubita mea Grecie, cât şi pentru Uniunea Europeană. Premierul Tsipras, cu care am discutat ieri seară este pregătit să prezinte reformele până la sfârşitul acestei săptămâni sau începutul săptămânii viitoare”, a declarat miercuri Juncker.

Fostul premier luxemburghez a fost, în săptămânile recente, un intermediar cheie între Tsipras şi liderii sceptici ai zonei euro, care au devenit tot mai nerăbdători în legătură cu amânările Greciei de a pune în aplicare o serie de reforme.

Situaţia este foarte complicată în condiţiile în care capacitatea de finanţare a Greciei este limitată de faptul că nu poate împrumuta bani de pe pieţele de termen lung şi mediu. Pe lângă acest obstacol, autorităţile de la Atena sunt obligate să ramburseze până în această lună suma de şase miliarde de euro către creditorii internaţionali, dintre care 1,5 miliarde de euro ajung la Fondul Monetar Internaţional, susţine Agerpres.

Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. Creditorii Greciei au condiţionat însă acordarea acestor fonduri de adoptarea unor reforme concrete de către guvernul elen, în sensul limitării cheltuielilor bugetare.

Premierul elen Alexis Tsipras, care a câştigat alegerile în baza unei promisiuni că va şterge o partea din imensa datorie a Greciei şi va suspenda măsurile de austeritate, nu a putut să îşi respecte promisiunile până în acest moment. Guvernul şi poporul elen susţin că aceste măsuri de austeritate au contribuit la deteriorarea economiei ţării şi la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă.

De fapt, tensiunile dintre Grecia şi zona euro s-au intensificat în ultima perioadă, ajungându-se chiar în punctul în care anumiţi miniştri germani au susţinut că Grecia ar putea părăsi zona euro din “greşeală”, iar colegii lor eleni au ameninţat că vor confisca proprietăţile germane din Grecia şi vor da drumul unui val de mii de imigranţi în întreaga Europa.

Pentru ca situaţia să nu fie suficient de greu de detensionat, Atena a cerut Germaniei să plătească despăgubiri pentru pagubele materiale produse de nazişti în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Mai mult, Atena insistă ca Berlinul să ramburseze şi un împrumut pe care Banca Centrală a Greciei a fost forţată să îl acorde naziştilor în 1943.

Dar, în cadrul discuţiilor de luni de la Berlin, dintre Tsipras şi cancelarul german Angela Merkel, s-a abordat un ton împăciuitor, unii analişti susţinând că acest lucru ar putea oferi speranţe suplimentare că Grecia nu va fi lăsată de izbelişte în aceste momente.

O eventuală ieşire a Greciei din zona euro ar putea destabiliza semnificativ Uniunea Europeană, mai ales în condiţiile în care Atena a dat de înţeles ca şi-ar putea îndrepta privirea către Moscova pentru a primi ajutorul necesar ieşirii din criză.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.