Tsipras devine Elena din Troia. Grecia acuză Spania şi Portugalia

Comisia Europeană este forţată să adopte un rol de mediator pentru a încerca să calmeze tensiunile dintre statele sale membre din sud, declanşate de temerilor acestora în legătură cu nemulţumirea alegătorilor, se arată într-un articol EUobserver.

Spania şi Portugalia s-au plâns Comisiei Europene în weekend, după comentariile făcute de premierul grec de stânga Alexis Tsipras că Madridul şi Lisabona conspiră împotriva Atenei.

Tsipras a acuzat cele două guverne că au adoptat o poziţie foarte dură împotriva recentelor încercări ale Greciei de a obţine termeni mai lejeri pentru programul său de salvare financiară (sau bailout) deoarece le-a fost frică de faptul că partidele radicale de stânga din propriile lor ţări vor fi inspirate de concesiile pe care le-ar putea câştiga Tsipras.

Premierul spaniol de centru-dreapta Mariano Rajoy a lovit înapoi, afirmând: “Nu suntem responsabili pentru frustrarea creată de stânga radicală greacă, care a promis poporului grec lucruri pe care nu le-a putut oferi.”

În Portugalia, reacţia a fost la rândul ei puternică. Un purtător de cuvânt pentru partidul de guvernământ de centru-dreapta a numit comentariile premierului elen ca fiind “total absurde” şi “false”.

Atât Spania cât şi Portugalia vor avea alegeri generale în acest an şi ambele ţări înfruntă nemulţumiri sociale după ani de zile de creştere economică lentă şi un şomaj ridicat.

Rajoy, în special, se teme că peisajul politic al Spaniei va putea suferi aceeaşi schimbare fundamentală precum s-a întâmplat în Grecia, susţine EUobserver.

Echivalentul spaniol al partidului lui Tsipras – Syriza – este Podemos, care a venit de nicăieri la începutul anului trecut şi acum conduce în sondaje.

Comisia Europeană a declarat luni că va media discuţiile dintre cele 3 ţări pentru a se asigura că există o unitate.

Comisia a încercat să minimizeze situaţia neobişnuită, refuzând să considere bombănelile din weekend ale Spaniei şi Portugaliei, făcute la mai multe nivele politice, drept o plângere “oficială”.

Dar comentariile lui Tsipras reflectă de asemenea dificultatea liderului elen de a vinde prelungirea bailout-ului, incluzând condiţiile sale dure, elementelor de extremă stânga din partidul său.

Întreaga campanie electorală a lui Tsipras s-a bazat pe înlăturarea austerităţii şi uşurarea datoriei ţării, şi nu pe prelungirea programului de salvare financiară a Greciei.

După negocieri dure cu partenerii din zona euro, Tsipras nu a reuşit să îşi respecte promisiunile făcute, lucru care provoacă deja nemulţumiri în partidul său divizat, Syriza. Săptămâna trecută au avut loc primele proteste antiguvernamentale în Grecia de când coaliţia lui Tsipras a ajuns la putere.

Ministrul grec al finanţelor, Yanis Varoufakis, a declarat la rândul său că acordul asupra prelungirii bailout-ului a lăsat suficient de multă “ambiguitate constructivă” pentru ca toată lumea să aibă de câştigat, conform EUobserver.

Principalii actori ai dezbaterii – Germania şi Grecia – au fost ocupaţi să informeze publicul intern în legătură cu ceea ce înseamnă acest acord. În cazul Atenei: nu poate fi vorba de o reducere a datoriei imense a ţării. În cazul Germaniei: Grecia nu va obţine niciun bănuţ până când nu vor fi puse în aplicare anumite reforme.

Dar în timp ce Parlamentul german a votat covârşitor în favoarea prelungirii de patru luni a bailout-ului, Parlamentul grec nu va vota asupra acordului de săptămâna trecută.

Între timp, Comisia Europeană – care a abordat o poziţie notabil mai blândă decât miniştrii finanţelor din zona euro în negocierile pentru extinderea bailout-ului – a declarat că atenţia nu ar trebui să fie plasată pe cuvinte ci pe aplicarea reformelor de către Grecia.

Şeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a subliniat nevoia ca lucrurile să se deruleze mai rapid.

Dijsselbloem a adăugat că un astfel de pas din partea Greciei ar putea duce chiar în această lună la virarea tranşei de 7,2 miliarde de euro care a mai rămas să fie plătită în cadrul programului de salvare financiară în valoare de 240 miliarde de euro.

Această ofertă are loc în mijlocul unor temeri că Grecia va rămâne fără bani în următoarele câteva săptămâni.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.