Un nou dosar pe numele dispărutului Ghiţă. Spăgi de milioane de euro pentru contracte cu statul

Dispărut fără urmă în decembrie de sub nasul poliţiei, fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost pus sub urmărire penală într-un nou dosar instrumentat de DNA, fiind acuzat de patru infracţiuni de trafic de influenţă, trei infracţiuni de spălare a banilor în formă continuată şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Conform instituţiei anticorupţie, Ghiţă ar fi primit în perioada 2007 - 2014, sume de bani cuprinse între 3 milioane şi 10 milioane euro pentru contracte atribuite de instituţii şi autorităţi publice societăţilor Teamnet Internaţional şi Asesoft Internaţional. De altfel, directorul general al Teamnet, Bogdan Padiu şi adminstratorul Asesoft, Cristian Anastasescu au fost puşi şi ei sub urmărire penală în acest dosar, procurorii cerând reţinerea lor pentru 24 de ore.

În ceea ce-l priveşte pe Ghiţă, având în vedere că acesta este dispărut fără urmă, procurorii DNA vor cere instanţei emiterea unui nou mandat de arestare în lipsă pe numele acestuia.

În acelaşi dosar, a fost dispusă începerea acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a lui Bogdan Padiu (director general al SC Teamnet Internaţional) şi Cristian Anastasescu (administrator al S.C Asesoft Internaţional) aceştia fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată, spălare a banilor în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat.

Dosarul

Potrivit procurorilor DNA, în perioada 2007 – 2015 la nivelul instituţiilor publice şi autorităţilor publice, au fost încheiate mai multe contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, de către mai multe societăţi comerciale cu acest profil de activitate şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft Internaţional S.A.

Pentru încheierea acestor contracte finanţate din bani publici şi fonduri europene, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, reprezentant până în anul 2012 al societăţilor comerciale S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft Internaţional S.A. şi ulterior deputat în Parlamentul României, a pretins şi primit de la reprezentanţii firmelor, declarate ulterior câştigătoare ale procedurilor de licitaţie, sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai instituţiilor şi autorităţilor contractante să atribuie contractele de prestare de servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii, firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de acesta.

Pentru crearea unei aparenţe de legalitate în ceea ce priveşte acordarea acestor sume de bani pretinse, Ghiţă Sebastian Aurelian a indicat ca modalitate de transfer al sumelor de bani de care era interesat, simularea unor operaţiuni comerciale prin încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăţi în calitate de beneficiar, cu societăţi comerciale controlate de el aparţinând grupului Asesoft / Teamnet, în calitate de furnizor. Obiectul contractelor constă în prestarea de servicii IT fictive.

Lucrările inserate în facturile emise de societăţile comerciale din grupul Asesoft / Teamnet, au fost executate în realitate cu propriile resurse materiale şi umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative ataşate acestora au atestat operaţiuni care nu s-au derulat în realitate.

Ca urmare a acestui circuit comercial nereal, respectivele societăţi comerciale au virat către societăţile comerciale din grupul Asesoft / Teamnet, contravaloarea aşa-ziselor lucrări prestate de acestea din urmă, sumele fiind reintroduse în circuitul fiscal – economic. Aceşti bani reprezintă contravaloarea influenţei promise şi exercitate de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituţiile subordonate.

În această modalitate, Ghiţă Sebastian Aurelian a primit, în perioada 2007 – 2014, pentru contractele atribuite societăţilor comerciale respective, sume de bani cuprinse între 3 milioane euro şi 10 milioane euro.

În concret, în perioada 2007 - 2008, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a pretins de la reprezentanţii unei societăţi comerciale şi a primit de la aceştia, în mod indirect, suma de 4.118.388 lei, prin simularea unor relaţii comerciale între societatea respectivă şi S.C. Teamnet Internaţional S.R.L., constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT. În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, respectiv din cadrul S.C. Transelectrica S.A., în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii (fără impedimente la efectuarea plăţilor) a 7 (şapte) contracte încheiate de către societatea respectivă cu cele două instituţii publice precizate anterior. Valoarea totală a celor 7 contracte încheiate cu societatea respectivă a fost de 14.511.883 euro.

În perioada 2013 - 2014, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a pretins de la reprezentanţii aceleiaşi societăţi comerciale şi a primit de la aceştia, în mod indirect, suma de 5.957.651 lei, prin simularea unor relaţii comerciale între societatea respectivă şi două societăţi comerciale, între care şi S.C. Asesoft Technologies S.R.L., constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT. În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în vederea atribuirii contractului finanţat din fonduri publice având ca obiect implementarea sistemului informatic integrat Sistemul Naţional „Dosarul Electronic de Sănătate” (DES).

În perioada 2007 - 2014, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a pretins de la reprezentanţii unei alte societăţi comerciale, şi a primit în mod indirect, suma de 22.872.321 lei, prin simularea unor relaţii comerciale între societatea respectivă şi alte patru societăţi, între care S.C. Asesoft Internaţional S.A., S.C. Teamnet Internaţional S.A., constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT. În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali şi funcţionarilor publici din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, C.N.A.S., Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Consiliului Judeţean Tulcea, Consiliului Judeţean Braşov, în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii (fără impedimente la acordarea plăţilor) a contractelor finanţate din fonduri publice încheiate cu societatea respectivă.

Concret, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că va interveni pe lângă membri ai guvernului şi pe lângă funcţionari publici cu funcţii decizionale, atât în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii a contractelor finanţate din fonduri publice, cât şi în vederea deblocării unor plăţi pentru contracte deja existente, încheierea unor contracte şi acte adiţionale, dar şi pentru alocarea unor fonduri băneşti pentru viitoare contracte în domeniul IT.

În perioada 2013 - 2014, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a pretins de la reprezentanţii a doua societăţi comerciale şi a primit de la aceştia, în mod indirect, suma de 22.516.573 lei, prin folosirea unor proceduri de subcontractare şi simularea unor relaţii comerciale între una dintre cele două societăţi şi S.C. Teamnet Internaţional S.A. În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în vederea atribuirii contractului în valoare de 166.782.737 lei, încheiat în anul 2014 între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice – Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Mediu” şi asocierea formată din 5 societăţi comerciale.

În urma primirii banilor, disimulaţi sub forma unor operaţiuni fictive derulate de S.C. Teamnet Internaţional S.A. cu alte societăţi IT, o sumă de 24.620.988 lei a fost folosită de prima societate menţionată pentru creşterea artificială a cifrei de afaceri, în scopul determinării reprezentanţilor Băncii Mondiale să achiziţioneze acţiuni la această societate şi să-i acorde un credit în valoare de 10 milioane euro

În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2007 – 2014, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, împreună cu inculpaţii Padiu Bogdan şi Anastasescu Cristian au disimulat adevărata natură a provenienţei sumelor de bani menţionate anterior, prin înregistrarea, în evidenţele contabile, a unor operaţiuni comerciale fictive având ca obiect pretinse prestări de servicii IT, de către S.C. Teamnet Internaţional S.A., S.C. Asesoft Internaţional S.A. şi alte firme aparţinând aceluiaşi grup, cunoscând că banii provin din săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă.

Totodată, începând cu anul 2010, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, împreună cu inculpaţii Padiu Bogdan şi Anastasescu Cristian au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat care a continuat să îşi desfăşoare activitatea până în anul 2014

Grupul infracţional a fost iniţiat şi condus de către inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, iar ceilalţi doi au avut atribuţii bine definite şi repartizate pe membri în cadrul grupului, scopul fiind acela de a obţine foloase materiale din săvârşirea unor infracţiuni de trafic de influenţă şi spălare de bani

Grupul a avut o structură ierarhică, iar în ceea ce priveşte sarcinile membrilor, acestea erau următoarele:

- Ghiţă Sebastian Aurelian a fost acela care a iniţiat constituirea grupului infracţional organizat şi ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentanţilor unor firme IT, în scopul facilitării obţinerii de contracte finanţate din fonduri publice şi derulării în bune condiţii a acestora;

- Padiu Bogdan, în calitate de reprezentant al S.C Teamnet Internaţional S.A. şi inculpatul Anastasescu Cristian, în calitate de reprezentant al S.C Asesoft Internaţional S.A., aveau rolul să asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian şi să le introducă într-un circuit financiar, dându-le o aparenţa de legalitate, prin dispunerea şi/sau semnarea unor documente justificative fictive.