Un bârlog plin de oase, inclusiv rămăşiţe umane, descoperit într-un tunel de lavă antică din Arabia Saudită

Peştera numită Umm Jirsan este un sistem de conducte de lavă întinse sub câmpul vulcanic Harrat Khaybar, situat la nord de Medina, în Hejaz, Arabia Saudită şi având o suprafaţă de aproximativ 12.000 km pătraţi. Într-un nou studiu, cercetătorii raportează descoperirea în această peşteră a sute de mii de oase aparţinând a cel puţin 14 tipuri diferite de animale, cum ar fi bovine, cai, cămile, rozătoare şi altele. Iar unele dintre aceste oase sunt umane.

Peştera Umm Jirsan se întinde pe o lungime impresionantă de 1,5 kilometri, fiind cel mai lung tub de lavă cunoscut, raportat în Arabia. Cercetătorii care au folosit imagini din satelit au descoperit în câmpurile de lavă dovezi ale unor structuri create de om, care ar putea data de acum 7.000 de ani sau mai devreme.

Plan simplu al sistemului de tuburi de lavă din Umm Jirsan (Survey by MA Al-Shanti, JJ Pint, and M Moheisen. Map by MA Al-Shanti and JJ Pint)

"Acest tunel de lavă lung de 1,5 km este plin de sute de mii de rămăşiţe de animale bine conservate", afirmă, într-o postare pe Twitter, zooarheologul Mathew Stewart, de la Max Planck Institute for Chemical Ecology din Germania.

(springer.com)

Potrivit cercetătorilor, cel mai probabil, această cantitate masivă de oase a fost adunată de animale precum hiena vărgată (Hyaena hyaena), ale căror rămăşiţe scheletice au fost, de asemenea, găsite în peşteră, împreună cu excrementele lor fosilizate (numite coprolite).

"Aceste creaturi sunt colecţionari avizi de oase, pe care le transportă în bârloguri pentru a fi consumate, pentru hrănirea puilor sau păstrate în ascunzătoare", explică Stewart, menţionând că ansamblul grandios reprezintă o colecţie pentru veacuri.

"Luate împreună, dimensiunea mare a ansamblului, supraabundenţa şi prelucrarea intensivă a oaselor membrelor ungulatelor, coprolitele abundente de hiene şi prezenţa hienelor tinere şi a resturilor craniene umane sugerează că Umm Jirsan a servit în primul rând ca ascunzătoare a hienelor vărgate şi, ocazional, ca vizuină maternă", scriu cercetătorii în studiul lor.

"Materialul din Umm Jirsan s-a acumulat în ultimii 7.000 de ani, ceea ce atestă condiţiile excelente de conservare a oaselor în interiorul tubului de lavă".

Deşi în trecut au fost dezgropate alte oase de animale în tubul de lavă Umm Jirsan, există multe elemente pe care cercetătorii încă nu le înţeleg despre taxonomia speciilor din peşteră şi nici despre ceea ce ne-ar putea spune aceste rămăşiţe despre paleoecologia din regiune. Cercetătorii speră ca acest mormânt macabru poate servi drept capsulă a timpului pentru a face lumină asupra paleoecologiei şi preistoriei Arabiei antice.

"Într-o regiune în care conservarea oaselor este foarte, foarte redusă, situri precum Umm Jirsan oferă o nouă resursă interesantă", afirmă Mathew Stewart. "Acest studiu este doar vârful icebergului".

Această veche vizuină de hiene nu este doar o relicvă a trecutului antic. În timpul unei investigaţii anterioare a tubului de lavă, din 2007, cercetătorii au auzit sunete de "mârâit" în peşteră, sugerând că Umm Jirsan rămâne un câmp deschis pentru “afaceri”.

Articol ştiinţific de referinţă: Taphonomy of an excavated striped hyena (Hyaena hyaena) den in Arabia: implications for paleoecology and prehistory. Archaeological and Anthropological Sciences