"Un atac împotriva presei libere" al Guvernului kenyan stârneşte revoltă în ţară

Printre naţiunile africane, Kenya este cunoscută ca având o mass-media relativ liberă şi deschisă – motiv pentru care o nouă propunere de lege care să permită anumitor oficiali selectaţi să sancţioneze sau să amendeze jurnaliştii a provocat un val de furie în ţară, scrie marţi csmonitor.com.

În capitala Nairobi, grupurile mass-media vorbesc despre "furia" determinată de un "atac împotriva presei libere", iar un important ziar local scria un editorial pe prima sa pagină în care numea noua legislaţia drept "o revenire la zilele întunecate".

Criticii afirma că măsurile vor ameninţa libertatea presei, jurnaliştii şi editorii se vor teme să nu enerveze guvernul având în vedere că se vor confrunta cu amenzi uriaşe, fapt ce îi va determina să evite să publice poveşti controversate despre corupţia sau abuzurile guvernului. Ei spun că măsura ar putea da înapoi greu câştigata influenţă a presei, care de multe ori trage la răspundere liderii pentru acţiunile lor necorespunzătoare.

Noile măsuri par a fi motivate de critica guvernului de către presă după masacru de la Mall Westgate şi mai ales de raportarea cu privire la jefuirea întreprinsă de armată la Westgate, în urma atacului din 21 septembrie. Jaful a fost surprins de camerele de supraveghere şi apoi difuzat în întreaga lume.

Legea privind mass-media a fost introdusă în Parlament, noaptea târziu, de o mână de politicieni care doresc să se renunţe la auto-reglementarea mass-mediei şi să fie înfiinţat un tribunal controlat de guvern care să se ocupe de acest aspect.

Legea, care necesită încă aprobarea din partea preşedintelui Uhuru Kenyatta, este cea mai recentă încercare de a reduce la tăcere criticii guvernului.

"Industria mass-mediei a luptat din greu pentru a asigura spaţiu pentru auto-reglementare şi, alături de alţi kenyeni deschişi pentru reformă, au deschis calea pentru ca cetăţenii să se bucure de libertăţile civile", a declarat William Oloo Janak, preşedintele Asociaţiei Corespondenţilor Kenyeni.

"Tribunalul va avea competenţa de a suspenda sau interzice jurnaliştilor să-şi facă meseria, o decizie care ar putea fi bazată pe motive puţin relevante sau destinată să pună presiune pentru a împiedica jurnalismul de investigaţie".

Numai 60 de cei 349 de membri ai Adunării Naţionale din Kenya, corpul legislativ mai mic, au fost prezenţi la dezbaterea legii mass-mediei, seara târziu, la 31 octombrie. Noul Tribunalul ar putea amenda organizaţiile mass-media cu până la 250.000 de dolari pe lună şi da amenzi individuale de până la 12.000 dolari, ambele fiind sume semnificative în Kenya.

"Legea va avea implicaţii grave asupra operativităţii mass-media şi a jurnaliştilor", prezice David Ohito, un sub-editor la Kenya Daily Nation. "Ea are capacitatea de a închide chiar şi unele dintre cele mai mari organizaţii de mass-media de aici. Eu nu sunt sigur care organizaţie mass-media ar supravieţui dacă aceasta ar fi lovită cu zeci de amenzi", a afirmat Ohito.

Cu puţin peste un deceniu în urmă, în timpul mandatului fostului preşedinte Daniel Arap Moi, presa ţării era mai degrabă purtătorul de cuvânt al liderului şi partidului de guvernământ, aşa cum este cazul în multe naţiuni africane în ziua de azi. Dar, în ultimii 10 ani, s-a remarcat o creştere a profesionalismului şi calităţii mass-media.

Investigaţiile recente din televiziune referitoare la răspunsul serviciilor de securitate "la atacul terorist de la centrul comercial din Nairobi Westgate au fost deosebit de apreciate de către telespectatori, dar au atras furia autorităţilor, iar şeful poliţiei, David Kimaiyo, a ameninţat că-i va aresta pe jurnalişti pentru ceea ce numeşte raportare de "incitare".

Nu este clar dacă noua lege reprezintă un răspuns la sentimentul parlamentarilor că sunt vizaţi de către mass-media.

Activiştii care militează pentru o mai bună guvernare în Kenya susţin că se simt din ce în ce mai intimidaţi atunci când ridică vocea împotriva politicii guvernamentale.

Wainaina Ndung'u, director executiv al Centrului de Conflict şi Politică, susţine că Proiectul de lege privind informarea şi comunicarea din Kenya din 2013, permite guvernului să limiteze libertatea şi exercitarea dreptului de acces la informaţie.

Se ştie că libertatea presei a fost suprimată în mod brutal de-a lungul istoriei de regimurile autoritare care nu vor să audă diversele „critici” ale populaţiei şi nici nu vor ca cetăţenii să fie la curent cu privire la diversele informaţi considerate „necorespunzătoare” intereselor celor aflaţi la putere.

Spre exemplu, sunt încă ţări pe glob unde Facebook-ul şi Twitter este interzis - China, Cuba, Iran şi Coreea de Nord. De departe ţara care aplică cenzura la cel mai înalt nivel este China, unde regimul comunist a interzis până şi Google, iar armata de cenzori păzesc zi şi noapte să nu fie pusă în primejdie „stabilitatea ţării”.

Ultimele reglementări ale autorităţilor chineze privind controlul de informaţii online, a stârnit din nou revolta cetăţenilor. Sunt criticate în special măsurile coercitive care promit trei ani de închisoare în cazul în care un tweet sau un mesaj considerat defăimător este transmis în reţea de cel puţin 500 de ori sau este văzut de mai mult de 500 de persoane. Cei care au scris mesajul sunt acuzaţi de defăimare, în conformitate cu noua interpretare juridică, ce consideră drept activităţi criminale ceea ce autorităţile numesc "zvonuri iresponsabile online" şi pe care le consideră infracţiuni grave.

"Deci, o persoană - a scris un utilizator într-un comentariu, care a fost preluat chiar şi de presa din Hong Kong - nu este pedepsită pentru ceea ce face el, ci pentru ceea ce fac alţii cu postarea sa. Bine aţi venit în Evul Mediu."