Schimbarea legii audiovizualului şi o problemă de credibilitate

Reprezentanţi ai partidelor politice, ai CNA şi ai televiziunilor centrale şi locale, ai firmelor de cablu şi ai societăţii civile s-au întâlnit la Parlament pentru a discuta despre schimbarea legii audiovizualului la invitaţia senatorului liberal Sorin Roşca Stănescu, găsit recent incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate. S-au propus măsuri precum introducerea unor cerinţe de experienţă în piaţa audiovizuală pentru membrii CNA şi sancţiuni mai dure precum ridicarea licenţelor pentru derapaje editoriale.

Cristina Trepcea, membru al CNA, a susţinut că trebuie ”să existe reguli acceptabile ale jocului media şi pentru libertatea de exprimare în audiovizual pentru că altfel va fi haos, iar aceste legi trebuie respectate”.

Colegul ei Florin Gabrea a afirmat că ”înainte de a schimba legea audiovizualului 504/2002 ar trebui să avem în vedere patru aspecte: motivaţiile intenţiei de a face schimbarea, în interesul cui se face schimbarea, analiza obiectului, al legii ce urmează să fie schimbată, în ce măsură forma finală justifică şi face întemeiată schimbarea”. El a amintit că CNA este conform legii garantul interesului public în domeniul audiovizualului, fiind autoritatea unică de reglementare în domeniul media audiovizuale. ”Publicul s-a plâns deseori de laxitatea, imobilismul şi reacţiile întârziate şi atitudinea părtinitoare a CNA. Pe de altă parte radiodifuzorii şi distribuitorii reclamă abateri, lezarea bunului simţ, încălcarea dreptului la propria imagine, nesocotirea protecţiei minorilor şi încălcarea normelor deontologice şi morale”, a mai spus Gabrea.

La rândul său, realizatorul TV Răzvan Dumitrescu a propus ca în legea schimbată a audiovizualului să se regăsească cerinţa ca membrii CNA să aibă o activitate de 5 ani în domeniul audiovizualului, ”pentru ca să aibă o înţelegere mai bună a situaţiilor, de exemplu a consecinţelor crizei economice asupra presei”, sau experienţă juridică. El a mai amintit că există jurnalişti din audiovizual supuşi unor reglementări şi cei din presa scrisă şi online care nu sunt supuşi acestora, ceea ce implică ”o discriminare”.

Christian Mititelu, membru CNA i-a replicat că în mediul audiovizual ”există o concurenţă pentru un bun care este încă limitat. Se concesionează o frecvenţă unui radiodifuzor pe un termen limitat, pe o perioadă de 9 ani, dar mai mulţi concurează pentru această concesiune şi trebuie s-o exploateze în baza unui caiet de sarcini sau a unor norme acceptate atât de reglementator, cât şi de cel care primeşte licenţa”. ”Eu m-am lovit în activitatea la CNA de absenţa unui input mai puternic jurnalistic pe actuala lege. Considerentele de deontologie jurnalistică sunt slăbuţe şi limitate. Nu aş vrea o lege mai stufoasă, ci o echilibrare a legii astfel încât articole precum cel care vorbeşte despre informarea obiectivă şi prezentarea obiectivă a faptelor să fie aplicate cu mai multă uşurinţă. A doua chestiune se referă la pluralism, dar nu la un pluralism formal al reprezentării politice , ci un pluralism al opiniilor, pentru care jurnaliştii trebuie să aibă curiozitatea să identifice în piaţa ideilor din România pe cei care pot avea şi alte idei”, a mai explicat membrul CNA.

În opinia sa, felul în care s-a vorbit despre cancelarul german Angela Merkel în anumite emisiuni sau despre FMI ”a fost în detrimentul informării publicului iar interesul nostru este să avem un public informat şi inteligent, nu manipulat”.

Referitor la legea actuală a audiovizualului, Mititelu consideră că aceasta este destul de stufoasă şi birocratică şi că ”se pierde mult timp în CNA cu probleme care ţin mai mult de competenţa organelor fiscale. Cerem nenumărate acte celor care vor să intre pe această piaţă şi impunem condiţii care merg împotriva unei bune funcţionări a economiei de piaţă, de exemplu dacă cineva vrea să cedeze licenţa, nu mai poate dacă nu este la zi cu plata taxelor la buget”. Membrul CNA a mai susţinut că organizarea unui partid politic dintr-o televiziune trebuia oprit cât mai devreme, deşi în legea audiovizualului nu era prevăzută această posibilitate.

Sorin Roşca Stănescu nu este omul care să poată să vorbească despre deontologie, despre reglementarea jurnalismului audiovizual şi nici despre informarea corectă a publicului. Ca urmare,o schimbare a legii audiovizualului de către el este o premisă negativă.

Şi Narcisa Iorga, alt membru al CNA, a propus ca o eventuală modificare a legii audiovizualului să includă cenzura şi ingerinţa să fie sancţionate. Un mijloc în acest sens ar fi ridicarea sau suspendarea licenţei, ”care într-adevăr nu există în legea audiovizualului”. ”Câtă vreme CNA acordă o licenţă având în vedere nişte criterii privind interesul public, nu poate să asiste la ridicarea licenţei pentru motive străine de cele pentru care a primit-o”, a explicat Iorga.

Pe de altă parte, senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu a declarat, în cadrul dezbaterii, că în curând Comisia de cultură din Senat va elabora o propunere legislativă prin care să se interzică televiziunii publice să mai primească publicitate. Jurnalistul Moise Guran de la TVR a criticat însă dur decizia într-o postare pe blogul biziday.ro, susţinând că ” toată legislaţia asta stupidă serveşte oricum intereselor trusturilor media private dar şi dependenţei TVR de cel care are guvernarea la un moment dat iar propunerea dubiosului Sorin Roşca Stănescu adânceşte dependenţa TVR de taxă şi deci de politicieni”.

”TVR fără spaţii de publicitate nu va fi ca BBC-ul. BBC-ul are un buget de 4,4 miliarde de lire (5,2 miliarde de euro) la o taxă tv de 145 lire (171 euro), deci de zece ori mai mare decât taxa tv din România. La noi publicitatea, aşa cum e reglementată acum este obligatoriu în afara programelor. Vreţi să vă spun că oricâtă audienţă ai face pe program audienţa pe break-urile de publicitate scade de zece ori? Că ăsta e modul în care Pro-ul şi Antena reuşesc să ia pe publicitate de patru-cinci ori mai mulţi bani decât ia TVR? Că oricât de bună ar fi emisiunea de dinaintea ta şi oricâtă audienţă ai face tu, îngrămădirea publicităţii în breakuri de opt minute între programe nu îţi aduce prea mulţi bani?”, explică Guran pe blog.

Oricum ar fi, Sorin Roşca Stănescu nu este omul care să poată să vorbească despre deontologie, despre reglementarea jurnalismului audiovizual şi nici despre informarea corectă a publicului. Nu demult fostul ”jurnalist” declara că ”instituţia CNA a fost rezultatul unui şantaj. Aşa a apărut CNA. Că apoi s-a legitimat, că apoi au apărut şi obligaţiile noastre pe care ni le asumăm şi trebuie să le respectăm faţă de normele Uniunii Europene este altceva. Dar, în anii '90 (...), s-au exercitat şi de către guvernanţi şi de către reprezentanţi ai unor organisme internaţionale să acceptăm şi un organism de control... Trebuie să nu ne ferim să spunem că CNA este, în acest moment, o instituţie de cenzură şi de control".

Cu siguranţă actuala lege a audiovizualului are carenţe, dar contează şi cine o schimbă, cum şi mai ales de ce. Premisele în acest sens par dezastruoase.