Uite mamutul, nu-i mamutul! Tolontan versus fostul director al Muzeului Naţional de Geologie

UPDATE: Muzeul de Geologie nu are nici măcar un singur mamut, darămite doi câţi apar în articolul publicat de Tolontan, are doar 2 etaje nu 3 iar dl Doru Vătăşoaia, care ar fi murit din cauza radiaţiilor din muzeu nici măcar n-a lucrat în clădirea instituţiei, transmite fostul director al Muzeului Naţional de Geologie, Gabriel Bindea, în replică la articolul despre "radiaţiile de 200.000 mai mari decât cele admise, la 100 de metri de protestatarii din Victoriei", publicat pe tolo.ro.

Potrivit dreptului la replică trimis de Gabriel Bindea redacţiei Epoch Times, în clădirea Muzeului Naţional de Geologie valorile radiaţiilor naturale sunt normale. La fel şi în zona spaţiului verde din dreptul intrării în Muzeu iar eşantioanele care au o radioactivitate naturală mai mare decât media nu se află printre exponatele din vitrinele Muzeului.

Redăm scrisoarea remisă de Bindea redacţiei:

"Se pomeneşte şi despre 2 mamuţi. Muzeul Naţional de Geologie nu are printre exponatele sale mamuţi. Nici măcar unul singur. Există doar nişte defense de mamut izolate într-un colţ al curţii interioare a muzeului, unde publicul nu are acces tocmai pentru că radioactivitatea acestora (la atingere) este ceva mai mare decât media normală; oricum nu de 100 de ori, nici de 1.000 de ori, şi cu atat mai evident nu de 200.000 de ori mai mare, cum se specifică în articol. Între altele trebuie menţionat şi faptul ca muzeul nu are trei etaje ci doar două etaje.

Problema radioactivitaţii din pivniţă este una forţată. Acolo nu au dreptul să intre nici măcar angajaţii muzeului ci doar personalul specializat, cu echipament corespunzator. Pivniţa ca loc de depozitare a apărut tocmai în ideea de a izola aceste eşantioane în aşa fel încât la exteriorul ei radioactivitatea să fie estompată până la valori normale. Probele respective, făcând parte din colecţiile muzeului, şi fiind nişte rarităţi paleontologice şi mineralogice, foarte preţioase, nu pot fi înstrăinate sau aruncate.

Regretabil este că un raport intern, cu o greşală de transcriere (în care virgula devine punct, la niste valori cu trei zecimale) a fost scos fără aprobare din Institutul Geologic al României. Acesta nu era nicicum un “Raport de sănătate publică”. In plus acest raport a fost comentat de nespecialişti care din neştiinţă sau în mod voit introduc tot felul de neadevăruri. Trebuie făcută şi precizarea că dl. Doru Vătăşoaia nu şi-a desfăşurat activitatea la Muzeul National de Geologie din şos. Kiseleff ci doar în clădirea sediului IGR din str. Caransebeş nr 1.

Pentru nespecialişti poate că ar fi util să explicăm faptul că geologii sunt de foarte multe ori puşi în situaţia de a carta (de a face cercetări) în zone cu formaţiuni şi roci având radioactivitate naturală mult mai mare decat cea normală. Din astfel de zone sunt nevoiţi să recolteze probe pe care le transportă iniţial cu rucsacul în vederea analizării în laborator. Aici nu e vorba strict despre probe dintr-un zăcământ de minereu radioactiv. De multe ori roci banale ca granitele sau cărbunii pot să aibă o radioactivitate naturală deosebit de mare. Tocmai de aceea, periodic, personalul specializat din Institut a primit sarcina de a măsura radioactivitatea naturală în spaţiile din IGR în care geologii îşi desfasoară activitatea.

In legatură cu măsurile care s-au luat în timp (după cum este menţionat şi în răspunsul doamnei Rodica Tiţă, custodele muzeului - transmis si domnului director general adjunct al ANCSI Gheorghe Bala) amintim în primul rând următoarele: 1. Informarea tuturor cercetătorilor dar în special a acelora care intră în contact direct cu probele (eşantioanele) conţinând minerale radioactive asupra riscurilor existente. 2. Restricţionarea activitatăţii în sălile de preparare a probelor, în felul acesta minimalizându-se riscul de expunere. 3. Eşantioanele prezentând valori ale radioactivităţii peste limitele normale s-au depozitat în sertare speciale care să ecraneze emisia de radiaţii. 4. Cercetătorii care manipulează astfel de roci au primit echipament de protecţie (mănuşi de cauciuc şi halate). 5. Este programat ca defensele de mamut să fie expuse lânga macheta Triceratops din gradina muzeului într-o cutie de protecţie cu sticlă de plumb dacă se vor obtine bani pentru investiţii în 2017, ori să fie cedate pentru a fi expuse fără risc în interiorul unui muzeu din Craiova care de mai multă vreme şi-a exprimat dorinţa de a le lua în custodie.

La final ţinem să subliniem faptul că inclusiv masurătorile “martor” efectuate la solicitarea IGR de către specialiştii de la Institul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Materiale Radioactive, ca şi cele efectuate în prezent de Garda de Mediu, au confirmat în mod clar faptul că radiaţiile din incinta, depozitul subteran şi împrejurimile Muzeului Naţional de Geologie sunt în limitele normale, care nu reprezintă în niciun fel vreun pericol, nici pentru angajaţi, nici pentru vizitatori.

Ar mai fi de adăugat că Institutul Geologic al României este o instituţie de 110 ani, fanion al geologiei româneşti, o instituţie reprezentativă pentru istoria, ştiinţa şi cultura ţării noastre, statut care trebuie respectat şicare trebuie să rămână la fel şi în viitor. Este foarte regretabil faptul că un ziarist cu experienţa profesională şi prestigiul dlui Tolontan acceptă să devină sursa unor informaţii neverificate, care pot stârni în mod nejustificat panică în rândul publicului larg şi care pot pune sub semnul întrebării şi afecta grav Institutul Geologic al României."

* * *

UPDATE: Ulterior articolului lui Tolontan, experţi ai Gărzii Naţionale de Mediu şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului s-au deplasat în zona Piaţa Victoriei – Muzeul Naţional de Geologie, din Bucureşti, pentru efectuarea unor măsurători ca urmare a apariţiei în presă a informaţiilor privind nivelul ridicat de radiaţii din acea zonă.

Din analiza valorilor la Muzeul de Geologie determinate de specialiştii ANPM, Laboratorul Naţional de Referinţă Radioactivitate, a rezultat că acestea se încadrează în limita de variaţie a fondului natural de radiaţii, precizează Ministerul Mediului, informează Mediafax.

* * *

UPDATE: La câteva ore de la publicarea articolului care ar fi putut pune Capitala pe jar, Cătălin Tolontan şi-a cerut scuze, afirmând că ziarul a preluat o "eroare din raportul oficial" care a condus la "comparaţii exagerate". Tolontan a pus eroarea în seama autorilor de la Muzeul de Geologie.

"Ziarul a preluat o eroare din raportul oficial. Ne cerem scuze! Dar alerta din raport şi sensul articolului rămîn neschimbate: radiaţiile sunt foarte mari şi conducerea a ascuns acest lucru", a scris Tolontan, pe Tolo.ro

Merită notat că la comentarii a apărut şi un comentariu postat de fiul lui Doru Vătăşoaia, care spune că moartea tatălui său nu are nicio legătură cu acest scandal", arată HotNews.

"Domnule Cătălin Tolontan, tatăl meu a fost angajat al departamentului radiometrie în cadrul IGR, nu a lucrat sau avut alte legături cu acest muzeu, iar moartea lui nu are nici o legătură cu scandalul vostru (nu a avut contact cu ce este acolo). Aşa că vă rog să nu vă mai folosiţi de numele lui. Şi încă o chestie nu stiu cine v-a dat numărul meu de telefon personal (mă refer celor de la gsp), aşa că vreau să nu mai fiu contactat de ziariştii dumneavoastră şi să fiu lăsat în pace", a scris acesta, în secţiunea de comentarii.\

* * *

Un raport de sănătate publică din mai 2016, păstrat secret de conducerea Muzeului de Geologie şi de către Ministerul Cercetării şi Inovării, arată că au fost măsurate radiaţii de 200.000 de ori mai mari decât dozele admise la doar 100 de metri de mulţimea din Piaţa Victoriei, reiese dintr-o investigaţie a Gazetei Sporturilor publicată de tolo.ro, sub semnătura jurnaliştilor Mirela Neag, Răzvan Luţac şi Cătălin Tolontan.

"Elefanţii din încăperea Guvernului sunt, de fapt, doi mamuţi care iradiază. În Muzeul de Geologie, mai multe încăperi cu fosile şi roci sunt contaminate. Este simbolic şi stupefiant cum, la 100 de metri de mulţimea care demonstrează în favoarea transparenţei, se ascunde un raport de sănătate publică! Numeroase guvernări au ignorat ameninţarea asupra vieţii angajaţilor, a studenţilor aflaţi în practică şi a vizitatorilor, adulţi sau copii!", scriu jurnaliştii.

Gazeta Sporturilor a publicat un raport din mai 2016, păstrat secret de conducerea Muzeului de Geologie şi de către Ministerul Cercetării şi Inovării.

"Două zone din curtea prin care se plimbă nestingheriţi vizitatorii emit radiaţii de până la 21.680 μSv/h, de 10 ori mai mari decât cea a zonei interzise de la Cernobîl! Rodica Tita, directorul muzeului, întrebată de ce a păstrat raportul secret: "De 25 de ani nu s-a schimbat nimic, cu nicio conducere". În acest timp, angajaţilor din muzeu le cad părul şi dinţii, unii oameni mor sau sunt diagnosticaţi cu cancer", arată jurnaliştii.

Gabriel Bindea, directorul Institutului Geologic Român, de care aparţine şi Muzeul de Geologie, a fost destituit acum două zile, după ce în cadrul instituţiei s-a aflat că jurnaliştii finalizează documentarea şi vor publica investigaţia. Acesta este, alături de directoarea Muzeului, Rodica Tita, unul dintre cei care au ascuns raportul de sănătate publică.

Pentru a citi continuarea investigaţiei intraţi aici.