UE şi ONU reacţionează la violenţele din Kiev

Pe fondul unor incidente violente care au avut loc în noaptea de marţi spre miercuri la Kiev, soldate cu cel puţin 26 de morţi, ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski a declarat, miercuri, că va pleca în curând într-o misiune la Kiev.
Protest anti-guvernamental în Kiev (SERGEI SUPINSKY / AFP / Getty Images)
Andrei Pricopie
19.02.2014

Pe fondul incidentelor violente care au avut loc în noaptea de marţi spre miercuri la Kiev, şi care s-au soldat cu cel puţin 26 de morţi, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Catherine Ashton i-a solicitat ministrului polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, să plece curând într-o misiune la Kiev. De asemenea, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Navi Pillay a condamnat violenţele de la Kiev şi a cerut desfăşurarea de urgenţă a unei anchete independente, a informat AFP.

"La cererea şefei diplomaţiei europene Catherine Ashton, voi pleca în curând într-o misiune la Kiev", a scris pe Twitter şeful diplomaţiei poloneze.

Premierul polonez, Donald Tusk, le-a solicitat partenerilor europeni să aprobe introducerea de "sancţiuni în special împotriva autorilor dramei de la Kiev, inclusiv sancţiuni personale şi financiare".

"Sancţiunile pot reprezenta un gest de solidaritate indispensabil şi un semnal important pentru puterea de la Kiev că acţiunea lor nu este acceptată", a declarat acesta, în cadrul unui discurs susţinut în Parlament.

Uniunea Europeană va analiza posibilitatea de a impune sancţiuni celor responsabili de represiunea violentă din Ucraina, a declarat Catherine Ashton.

Reprezentanta diplomaţiei europene a convocat, miercuri dimineaţa, o reuniune a ambasadorilor UE care se ocupă de probleme de securitate, în cadrul căreia "vor fi analizate toate opţiunile, inclusiv cea a sancţiunilor împotriva unor responsabili de represiune şi încălcarea drepturilor omului".

În acelaşi timp, miniştrii de Externe din cadrul UE se vor reuni de urgenţă, joi, la Bruxelles pentru a lua o decizie în chestiunea sancţiunilor pentru regimul lui Viktor Ianukovici.

"Sperăm că statele membre UE vor putea să se pună de acord de urgenţă asupra măsurilor ţintite împotriva responsabililor de violenţă şi folosirea excesivă a forţei", a declarat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Cu toate acestea, statele UE nu au o părere unitară în ceea ce priveşte sancţiunile, a precizat şeful diplomaţiei belgiene, Didier Reynders.

"Nu există unanimitate (în cadrul UE) deoarece mai multe ţări vecine Ucrainei nu vor să avanseze pe calea sancţiunilor afirmând că este un risc pe care nu vor să şi-l asume, un risc de a vedea cum regimul îşi înăspreşte şi mai mult tonul faţă de opoziţie", a declarat acesta.

Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Navi Pillay a condamnat vărsarea de sânge din Ucraina şi a cerut desfăşurarea unei anchete urgente şi independente.

"Condamn cu fermitate crimele şi îndemn Guvernul şi manifestanţii să acţioneze în vederea dezamorsării tensiunilor şi să acţioneze rapid cu scopul de a găsi o soluţie paşnică pentru criză. Îndemn totodată la efectuarea unei anchete urgente şi independente care să stabilească faptele şi responsabilităţile, inclusiv utilizarea posibilă a unei forţe excesive, şi stabilirea responsabilităţii acestor confruntări soldate cu morţi", a declarat, miercuri, Înaltul Comisar ONU, în cadrul unui comunicat de presă.

Totodată, Pillay a îndemnat părţile să "exercite un maximum de reţinere", lansând un apel la respectarea dreptului la întrunire paşnică.

Au trecut trei luni de la izbucnirea demonstraţiilor în Kiev, capitala Ucrainei, provocate de decizia lui Ianukovici de a refuza semnarea unui acord comercial cu Europa şi de a se îndrepta către Rusia. Violenţele au culminat în noaptea de marţi spre miercuri, când guvernul a încercat să disperseze cu forţa protestatarii care ocupau Euromaidanul. Decizia lui a lăsat în urmă 26 de morţi şi sute de răniţi. Conflictul este în curs de desfăşurare. Între timp Ianukovici a decretat ziua de joi zi de doliu naţional în memoria celor ucişi, deşi el este considerat direct responsabil de aceste violenţe.

La rândul său, Ianukovici a acuzat, în cadrul unui discurs către naţiune, marţi noaptea, că opoziţia este de vină pentru tot pentru că a depăşit limita şi a instigat la „luptă armată” pentru preluarea puterii.

„Aceşti aşa-numiţi politicieni au încercat să preia puterea prin încălcarea Constituţiei, prin violenţă şi crime”, a declarat Ianukovici, adăugând că cei vinovaţi „vor fi aduşi în faţa justiţiei”.

Ianukovici acuză Opoziţia

Într-un discurs către naţiune, difuzat în toiul nopţii, după o întâlnire de mai multe ore, dar fără niciun rezultat, cu liderii opoziţiei, preşedintele Viktor Ianukovici i-a acuzat pe aceştia din urmă că au 'depăşit limita' atunci când au chemat la 'lupta armată' pentru a prelua puterea.

'Aceşti aşa-numiţi politicieni au încercat să preia puterea prin încălcarea Constituţiei, prin violenţă şi crime', a afirmat şeful statului, dând asigurări că cei vinovaţi 'vor fi aduşi în faţa justiţiei'.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor