UE îngrijorată de situaţia drepturilor omului în Crimeea

Uniunea Europeană a declarat luni că îşi va menţine poziţia şi politica de a nu recunoaşte anexarea Crimeei de către Rusia, adăugând că este îngrijorată în legătură cu comasarea militară rusă şi deteriorarea situaţiei drepturilor omului din peninsula ucraineană.
Şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini. (Captură Foto)
Andrei Popescu
16.03.2015

Uniunea Europeană a declarat luni că îşi va menţine poziţia şi politica de a nu recunoaşte anexarea Crimeei de către Rusia, adăugând că este îngrijorată în legătură cu comasarea militară rusă şi deteriorarea situaţiei drepturilor omului din peninsula ucraineană.

“Uniunea Europeană nu recunoaşte [anexarea Crimeei] şi continuă să condamne acest act de încălcare a legii internaţionale”, a susţinut şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini, într-o declaraţie care coincide cu “aniversarea” alipirii regiunii ucrainene la Rusia, susţine Moscow Times. Ea a adăugat că UE îşi va menţine politica de nerecunoaştere a anexării, inclusiv prin aplicarea de sancţiuni.

Mogherini a mai afirmat că printre aspectele deteriorării situaţiei drepturilor omului în Crimeea se numără subminarea libertăţii de exprimare şi persecutarea persoanelor ce aparţin minorităţilor.

Anexarea Crimeei a avut loc în martie 2014, după ce protestele stradale din Kiev au dus la îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici.

Pentru acest act şi pentru susţinerea separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei în lupta lor contra forţelor guvernamentale ucrainene, Statele Unite şi Uniunea Europeană au sancţionat Rusia cu o serie de măsuri care au dus, alături de devalorizarea rublei şi scăderea preţurilor la petrol, la clătinarea puternică a economiei ruse.

La 12 februarie a fost încheiat la Minsk un nou acord de pace, cunoscut sub numele Minsk II, care prevede, printre altele, încetarea focului în estul Ucrainei, retragerea artileriei grele de pe ambele părţi ale liniei de front şi acordarea unui statut de autoguvernare pentru unele zone cheie ocupate de separatişti.

Deşi conflictul s-a diminuat semnificativ în intensitate şi cea mai mare parte a armamentului greu a fost retras de pe linia de front, totuşi Kievul se teme că rebelii pro-ruşi vor folosi această pauză pentru a-şi întări rândurile şi a organiza o nouă ofensivă – posibil asupra oraşului Mariupol.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor