UE va menţine sancţiunile actuale împotriva Rusiei încă 6 luni

Uniunea Europeană a decis miercuri să prelungească până la 15 septembrie sancţiunile aplicate împotriva a 150 de oficiali ruşi şi lideri separatişti ucraineni şi împotriva a 37 de companii ruse sau crimeene. Totuşi, pe moment, liderii europeni au exclus aplicarea de noi sancţiuni împotriva celor responsabili de destabilizarea Ucrainei, conform agenţiei de ştiri EFE.

Această decizie a fost luată în cadrul unei întâlniri a reprezentanţilor permanenţi ai celor 28 de membri UE şi trebuie să fie validată săptămâna viitoare de Consiliul European, susţine Agerpres.

Sancţiunile aplicate până acum includ restricţii asupra acordării de vize şi îngheţarea conturilor unor persoane şi companii. De asemenea, pe lista persoanelor sancţionate se regăsesc vicepremierul rus Dmitri Rogozin şi alţi oficiali din anturajul liderului rus Vladimir Putin, precum aşa-zisul premier al peninsulei Crimeea, Serghei Axionov.

În ceea ce priveşte extinderea sancţiunilor, chiar şi statele europene care au adoptat până acum o poziţie mai dură faţă de Moscova consideră acum că nu este momentul potrivit pentru luarea unei astfel de decizii, în contextul în care acordul de pace încheiat în 12 februarie la Minsk rămâne încă în picioare, conform unor surse anonime.

Situaţia din estul Ucrainei s-a calmat în mare parte, deşi există confruntări sporadice între rebelii separatişti susţinuţi de Rusia şi trupele guvernamentale ucrainene. Astfel, un soldat ucrainean a fost ucis şi alţi patru au fost răniţi în ultimele 24 de ore în estul separatist prorus din Ucraina unde forţele ucrainene au anunţat că au fost ţinta unor atacuri cu mortiere în apropiere de ruinele aeroportului din Doneţk şi portul strategic Mariupol, susţine Agerpres.

Conform acordului de încetare a focului, trebuia deja să fie retrasă artileria grea de pe ambele părţi ale liniei de front. Deşi atât separatiştii cât şi trupele guvernamentale au declarat că şi-au retras cea mai mare parte a acestor arme, armata ucraineană a anunţat miercuri că pozitiile sale din localităţile Piski, Opitne, Avdiivka (situate în apropierea aeroportului din Doneţk) au fost atacate cu tiruri cu mortiere de 120 de mm.

Cucerirea portului Mariupol ar fi o etapă cheie în vederea construirii unui pod terestru între Rusia şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată în urmă cu un an de Moscova, însă foarte dependentă de Ucraina în ceea ce priveşte aprovizionarea cu apă şi energie, conform Agepres.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.