Poroşenko prezintă o rezoluţie asupra statutului de autoguvernare în estul Ucrainei

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a prezentat sâmbătă Parlamentului un proiect de rezoluţie prin care se urmăreşte ca anumite zone din estul ocupat de rebeli să se bucure de un statut special de autoguvernare.

Proiectul a fost înregistrat pe website-ul Parlamentului sub numele de “Proiect de rezoluţie pentru determinarea anumitor districte, oraşe şi sate din Doneţk şi Lugansk unde va fi aplicat un tip special de autoguvernare”. Textul proiectului de rezoluţie nu a fost făcut public, conform Moscow Times.

Mişcarea liderului ucrainean se conformează acordului de pace de la Minsk din 12 februarie (cunoscut sub numele de Minsk II), care a fost intermediat de Ucraina, Rusia, Germania şi Franţa.

Minsk II prevede, printre altele, încetarea focului în estul ucrainean zguduit de război, retragerea artileriei grele de pe ambele părţi ale liniei de front şi adoptarea de către Ucraina a unei legislaţii în baza căreia anumite zone cheie din estul ţării să dispună, începând cu 14 martie, de un regim de autoguvernare.

Dar acest termen limită nu a fost respectat, ţinând cont că va dura ceva timp ca Parlamentul să aprobe rezoluţia preşedintelui.

Între timp, liderii rebeli şi-au exprimat nemulţumirea faţă de depăşirea acestui termen. Liderii din autoproclamatele Republici Populare Lugansk şi Doneţk au cerut cancelarului german Angela Merkel şi preşedintelui francez Francois Hollande să preseze Ucraina să respecte acordul Minsk II, a raportat duminică agenţia rusă de ştiri Interfax.

Legiuitorii ucraineni au adoptat anterior o legislaţie similară, acordând pentru o perioadă limitată un statut de autoguvernare pentru teritoriile ocupate de rebeli, susţine Moscow Times.

Săptămâna trecută, Consiliului Naţional ucrainean pentru Securitate şi Apărare a declarat că statutul special va fi extins asupra acelor zone care se aflau deja sub controlul rebelilor în septembrie 2014, când a fost intermediat primul acord pentru pace la Minsk. Acele discuţii au produs, la rândul lor, un acord de încetare a focului foarte subţire care a eşuat să stea în picioare, în condiţiile în care s-au intensificat din nou tensiunile dintre forţele rebele pro-ruse şi trupele guvernamentale ucrainene. De atunci, paramilitarii susţinuţi de Rusia au obţinut câştiguri teritoriale semnificative.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict. O anchetă a unui ziar german afirmă, însă, că pierderile de vieţi omeneşti ar fi mult mai mari.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.