Ucraina şi Soci, cele două visuri ale lui Putin

După Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, preşedintele rus Vladimir Putin nu va sta cu braţele încrucişate în ceea ce priveşte Ucraina, notează marţi într-un editorial ziarul El Pais.

La doar câteva zile distanţă, s-au stins incendiile de pe Euromaidanul ucrainean şi artificiile fastuoaselor Jocuri Olimpice de iarnă de la Soci. Însă, din această agitată lună februarie, Vladimir Putin va rămâne mereu cu amintirea unor Jocuri Olimpice reuşite, subliniază editorialistul Jordi Vaquer.

Este adevărat că reţelele sociale au fost pline de - #sochiproblems - de ştiri privind modul deficitar în care s-a răspuns la acţiunile grupului Pussy Riot, sau de clipuri denunţând homofobia, confirmând stereotipurile occidentale asupra înapoierii atavice a Rusiei.

Factura JO de la Soci s-a ridicat la 36 de miliarde de euro, acestea fiind cele mai scumpe jocuri olimpice din istorie. Un sondaj rus relevă că 47% din cei chestionaţi cred că o parte semnificativă a fondurilor au fost deturnate; în timp ce 62% sunt de părere că cei vinovaţi nu vor fi pedepsiţi; iar 38% că oportunităţile de îmbogăţire ilicită au fost principalul motiv pentru organizarea JO de la Soci.

Însă de la impecabila ceremonie de deschidere, cu caracter net european, şi până la sfârşit, cu ţara gazdă pe primul loc ca număr de medalii, nu au lipsit impresiile bune, dar şi satisfacţia că Rusia - dincolo de laudele aduse de susţinătorii lui Putin şi de criticile detractorilor săi - este în măsură să organizeze un eveniment sportiv de talie mondială.

Însă, în timp ce Soci îi împlinea primul vis al lui Putin, acela de a reafirma Rusia ca putere respectată de propriii cetăţeni şi de lumea întreagă, Ucraina îi năruia cel de-al doilea vis al său, de a recrea o sferă rusă în cadrul unei Uniuni Euroasiatice.

Ceea ce nu înseamnă că Putin, care i-a forţat mâna preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, în noiembrie 2013, la Vilnius, să nu semneze acordul cu UE, dispreţuieşte cetăţenii şi opoziţia ucraineană. Pur şi simplu el nu i-a introdus nicicând în calculele sale. Se pare că celor de la Kremlin nici măcar nu le-a trecut prin cap că reacţia cetăţenilor, faţă de planul său eurasiatic, va avea un impact real.

Deşi a făcut eforturi mari pentru a scoate în evidenţă elementele negative ale revoltei, mai ales rolul miliţiilor ultranaţionaliste, propaganda rusă nu a reuşit să mobilizeze sectoarele tradiţional proruse, sătule de inepţia şi de corupţia lui Ianukovici şi a anturajului său.

În 2008, Putin a profitat că atenţia întregii lumi era îndreptată spre Jocurile Olimpice de la Beijing, pentru a aplica Georgiei o înfrângere militară severă. De data aceasta, Olimpiada de la Soci nu a abătut deloc atenţia de la ceea ce se întâmpla în Ucraina. Însă, după JO de la Soci, Kremlinul nu va sta cu braţele încrucişate.

La 25 mai, Ucraina organizează alegeri prezidenţiale anticipate, în aceeaşi zi în care Uniunea Europeană îşi alege noul Parlament: simbolul neechivoc al aspiraţiilor sale. Până atunci, nu s-a câştigat nimic în Ucraina. UE intră în campanie electorală, în timp ce Moscova preia iniţiativa. Şi trei luni înseamnă mult. Exact cât a trecut de la 'niet-ul' lui Ianukovici spus Bruxellesului, tot atât a rămas şi până la alegeri.