Ivica Dacic: Balcanii au şansa de stabilitate şi acelaşi obiectiv, aderarea la UE (media)

Primul ministru sârb, Ivica Dacic.
Primul ministru sârb, Ivica Dacic. (ATTILA KISBENEDEK / AFP / GettyImages)

Balcanii au şansa păcii şi stabilităţii pentru prima dată în ultimii peste 100 de ani şi Serbia, un paria în urmă cu un deceniu, se poate afla în centrul acestei transformări, a afirmat premierul sârb Ivica Dacic, într-un interviu acordat în exclusivitate cotidianului britanic The Independent, publicat marţi.

'Din acest motiv, cred că este bine că ţările din regiune au acelaşi obiectiv - aderarea la UE', a adăugat premierul sârb, menţionând că ţara sa şi-a schimbat imaginea în străinătate şi ar putea fi 'un factor de stabilitate şi pace în regiune'.

Fostul purtător de cuvânt al puternicului om de stat Slobodan Milosevic s-a făcut remarcat la începutul anilor '90, când Serbia a devenit implicată în războaiele din Croaţia şi Bosnia şi în care ţara a fost văzută în general - în mod corect sau nu - drept principalul protagonist din spatele conflictului şi al purificării etnice.

Ivica Dacic conduce Partidul Socialist, cândva condus de Milosevic, dar este şi liderul unei ţări renăscute care a început, luna trecută, negocierile de aderare la UE şi speră să adere la blocul comunitar în 2020. În timp ce se pregăteşte pentru alegerile din martie şi pentru o luptă în vederea menţinerii funcţiei de premier, Ivica Dacic este dornic să transmită un mesaj de pace pentru regiunea sa lovită de conflicte - chiar înainte de marcarea centenarului de la izbucnirea Primului Război Mondial, declanşat de un asasinat comis de un etnic sârb la Sarajevo, Bosnia, pe 28 iunie 1914.

Numai două din cele şapte state ale fostei Iugoslavii au aderat la UE: mica Slovenie, care a fost aproape neatinsă de război, şi Croaţia, care a devenit membru cu drepturi depline în iulie anul trecut. Bosnia, Kosovo şi Albania sunt chiar mai departe de UE decât Serbia, care se confruntă de ani de zile cu reforme dificile şi nepopulare în plan judiciar, economic şi politic.

Progrese trebuie de asemenea făcute în ceea ce priveşte relaţia problematică a Serbiei cu Kosovo, provincie pe care Belgradul o consideră drept un stat separatist renegat. În luna aprilie, Ivica Dacic a semnat cu Pristina un acord mediat de UE, cedând efectiv controlul regiunii autorităţilor kosovare, dar fără a-i recunoaşte independenţa, care este de asemenea blocată la nivelul ONU de către Rusia.

'Deschiderea negocierilor de aderare la UE este un moment istoric pentru Serbia, deoarece a fost stabilită calea de urmat pentru următorii 15-20 de ani. Agenda noastră este să fim pregătiţi şi să devenim ţară membră cu drepturi depline a UE până în 2020', a subliniat premierul sârb în interviul acordat publicaţiei britanice.

Aderarea la UE este în general considerată puţin probabilă fără un compromis suplimentar privind Kosovo, probabil recunoaşterea de facto a independenţei. Ivica Dacic - care s-a născut în Kosovo - refuză să excludă o recunoaştere depline, dar spune că 'ne îndoim de orice schimbare a punctului nostru de vedere'. El susţine că negocierile de la Bruxelles nu sunt direct legate de statutul Kosovo.

'O soluţie finală şi de lungă durată la problema Kosovo nu poate fi obţinută fără un acord cu Serbia, în special în ceea ce priveşte ONU', a apreciat premierul sârb. 'Din acest motiv este foarte important ca dialogul să continue. Până acum nu am avut nici o solicitare de recunoaştere a Kosovo în schimbul aderării noastre', a precizat el.

Belgradul are de asemenea relaţii tensionate cu Croaţia. Fiecare ţară a depus împotriva celeilalte acuzaţii de genocid la Curtea Internaţională de Justiţie. Unii membri UE continuă să privească Serbia cu suspiciune dar, în linii mari, relaţiile sale la nivel internaţional se ameliorează. Serbia îşi întăreşte relaţiile cu Rusia şi China dar şi cu Bruxelles-ul şi Washingtonul. Investiţii precum cele de 1 miliard de euro la uzina Fiat din centrul Serbiei arată potenţialul economic al unei ţări cu costuri reduse şi aproape de inima Europei. Dacic a subliniat de asemenea faptul că salariul mediu lunar este puţin peste 400 de euro (330 lire).

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe