Ucraina extinde lista de sancţiuni împotriva oficialilor ruşi şi jurnaliştilor străini

Ucraina a impus noi sancţiuni şi a extins măsurile existente împotriva a zeci de companii ruseşti şi politicieni ruşi, precum şi împotriva unor jurnalişti de la BBC sau a unor ziare germane şi spaniole, în contextul alegerilor planificate în regiunile controlate de separatiştii pro-ruşi, conform RFE/RL.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat că ordinul său din 16 septembrie este un răspuns la decizia separatiştilor din Doneţk şi Lugansk de a stabili o dată pentru “alegeri ilegale”.

Alexander Zaharcenko, liderul autodeclarat al regiunii Doneţk, a afirmat că alegerile vor avea loc în 18 octombrie, în timp ce alegerile pentru regiunea Lugansk se vor desfăşura pe 1 noiembrie.

Acordul de pace de la Minsk prevede ca alegerile să aibă loc la aceeaşi dată cu alegerile locale de pe întreg teritoriul Ucrainei, care au fost programate pentru 25 octombrie.

“Această decizie riscantă şi iresponsabilă necesită reacţia noastră fermă şi coordonată în faţa ameninţării create la adresa acordului de la Minsk, măsuri precum prelungirea şi extinderea sancţiunilor”, a declarat Poroşenko în cadrul unei întâlniri cu ambasadorii străini în 16 septembrie.

Noile sancţiuni, care vizează peste 400 de persoane şi 90 de companii şi alte entităţi, includ pe ministrul rus al apărării, liderii separatişti pro-ruşi din estul Ucrainei şi companii proeminente ruseşti precum Aeroflot şi Gazprombank.

Sancţiunile vizează şi trei angajaţi ai BBC din Moscova – doi britanici şi un rus – împreună cu jurnalişti de la ziarul german Die Zeit şi ziarul spaniol El Pais.

Andrews Roy de la BBC a declarat pentru RFE/RL că ordinul lui Poroşenko este un atac ruşinos asupra libertăţii mass mediei. El a declarat că jurnaliştii BBC raportează despre situaţia din Ucraina într-o manieră imparţială şi obiectivă, cerând guvernului ucrainean să înlăture imediat numele jurnaliştilor de pe această listă.

Jurnalişti ruşi de la TASS, NTV, Izvestia şi Rossiyskaya Gazeta au fost de asemenea incluşi pe listă.

Kievul şi Occidentul au acuzat entităţile media deţinute de statul rus şi loiale Kremlinului de promovarea unei propagande pro-Moscova în ceea ce priveşte acoperirea conflictului ucrainean.

Doi dintre jurnaliştii spanioli incluşi pe listă – Antonio Pampliega şi Angel Sastre – au dispărut în Siria în luna iulie.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus Vladimir Putin s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia îi ajută pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Un acord de pace, numit Minsk II, a fost încheiat între taberele combatante din Ucraina în cadrul unui summit desfăşurat în capitala belarusă Minsk în 12 februarie şi la care au participat Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania. Acel acord a introdus mai multe măsuri, precum încetarea focului, retragerea armamentului greu de pe ambele părţi ale liniei frontului şi reforme constituţionale în Ucraina până la sfârşitul acestui an.

Acel acord fragil a eşuat să pună capăt luptelor violente din regiunile estice ale Ucraine, unde ambele tabere se acuză reciproc de încălcarea prevederilor acordului.

Aproximativ 8.000 de persoane, incluzând civili şi soldaţi, au fost ucise de la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei, conform unui raport al Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.