Miniştrii de externe UE: Discuţiile pentru pacea din Ucraina au înregistrat unele progrese

Soldaţi ucraineni stau pe un tanc în regiunea Doneţk din estul Ucrainei.
Soldaţi ucraineni stau pe un tanc în regiunea Doneţk din estul Ucrainei. (Captură Foto)
Andrei Popescu
14.09.2015

Miniştrii de externe din Germania, Rusia, Ucraina şi Franţa susţin că au înregistrat un progres în discuţiile privind procesul de pace din estul Ucrainei.

Negocierile – care au reuşit să rezolve într-o oarecare măsură o parte dintre problemele existente în criza ucraineană – au avut loc sâmbătă în Berlin şi au urmărit să paveze drumul pentru un summit în Franţa la începutul lunii octombrie.

După discuţii, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier a descris întâlnirea ca fiind “mai puţin confruntaţională” comparativ cu precedentele, adăugând că părţile implicate în conflict sunt acum “foarte aproape” de un acord asupra retragerii armamentului greu de pe linia frontului.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus Vladimir Putin s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia îi ajută pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Un acord de pace, numit Minsk II, a fost încheiat între taberele combatante din Ucraina în cadrul unui summit desfăşurat în capitala belarusă Minsk în 12 februarie şi la care au participat Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania. Acel acord a introdus mai multe măsuri, precum încetarea focului, retragerea armamentului greu de pe ambele părţi ale liniei frontului şi reforme constituţionale în Ucraina până la sfârşitul acestui an.

Acel acord fragil a eşuat să pună capăt luptelor violente din regiunile estice ale Ucraine, unde ambele tabere se acuză reciproc de încălcarea prevederilor acordului.

Totuşi, un nou acord de încetare totală a focului a fost anunţat în zona de conflict începând cu 1 septembrie şi până acum acesta a rămas în picioare, în ciuda unor ocazionale încălcări ale prevederilor lui.

“Cu toţii am căzut de acord că noul acord de încetare a focului din 1 septembrie a fost respectat şi acum acesta trebuie să fie consolidat şi mai mult”, a declarat Steinmeier.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a făcut o referire la neînţelegerile existente privind organizarea unor alegeri locale în estul Ucrainei, dar a notat că “impresia generală este că aceste chestiuni pot fi depăşite.”

În acelaşi timp, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că a fost întotdeauna “sceptic” în legătură cu acordul de pace de la Minsk şi că “nu există o soluţie bună pentru [preşedintele rus Vladimir] Putin” cu privire la criza din Ucraina.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor