Ucraina: De ce insistă Rusia pe aplicarea integrală a acordului de la 21 februarie?

Secretarul de stat american, John Kerry, a confirmat miercuri, după întrevederea avută la Paris cu omologul său rus Serghei Lavrov, că a discutat cu acesta despre soluţionarea crizei din Ucraina în principal pe baza acordului semnat la Kiev pe 21 februarie între puterea şi opoziţia ucraineană de atunci, mediat de diplomaţi europeni.

Dar deocamdată nu putem vorbi despre un acord în acest sens între Washington şi Moscova, a ţinut să precizeze Kerry după ce Lavrov s-a grăbit să afirme că au convenit asupra necesităţii de a pune în aplicare acordul de acum două săptămâni, consemnează joi AFP într-o analiză a acestui acord.

De altfel, Rusia insistă în fiecare zi că respectarea documentului semnat pe 21 februarie este, în opinia ei, primul pas către soluţionarea crizei ucrainene.

Aşadar, acordul a fost semnat de preşedintele de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, şi de principalii lideri ai opoziţiei, Vitali Kliciko, Arseni Iaţeniuk şi Oleg Tiagnibok. Cosemnatari au fost şefii diplomaţiilor franceză, germană şi poloneză, Laurent Fabius, Frank-Walter Steinmeier şi Radoslaw Sikorski. Preşedintele Vladimir Putin l-a trimis la Kiev pe emisarul său pentru drepturile omului, Vladimir Lukin, care nu a semnat documentul. Explicaţia Moscovei a fost că reprezentantul său a fost invitat la negocieri abia când ele ajunseseră într-un stadiu foarte avansat, însă a precizat că nu se opune acordului.

Dar a doua zi, Ianukovici fugea din Kiev pentru a nu ajunge în mâinile protestatarilor şi, după cum a reclamat MAE rus pe 27 februarie, la Kiev s-a instalat 'un guvern al învingătorilor' şi acordul a fost 'dat uitării'.

Obiectivul principal al înţelegerii era să se pună capăt vărsării de sânge, confruntările violente de la Kiev soldându-se până atunci cu peste 80 de morţi. Semnatarii s-au angajat să susţină revenirea la Constituţia din anul 2004, adoptată după Revoluţia Portocalie şi care a stabilit un regim parlamentar cu un prim-ministru puternic şi cu un preşedinte cu atribuţii limitate, să formeze un guvern de uniune naţională şi să organizeze alegeri prezidenţiale până în luna decembrie. Acordul mai prevedea investigarea violenţelor de la Kiev, restituirea către autorităţi a tuturor armelor deţinute ilegal şi încetarea confruntărilor între manifestanţi şi forţele de ordine, acestea urmând doar să asigure protecţia clădirilor oficiale.

Însă numai două puncte au fost efectiv implementate. Parlamentul a votat revenirea la Constituţia din anul 2004 şi a programat alegerile prezidenţiale anticipate pentru 25 mai. Dar guvernul instalat după destituirea lui Ianukovici nu este deloc unul de uniune naţională, fiind alcătuit în principal din reprezentanţi ai partidelor de opoziţie şi ai protestatarilor. Cât despre restituirea armelor, acest punct este încălcat în prezent chiar de către detaşamentele pro-ruse din Crimeea, care împreună cu soldaţii ruşi preiau pe zi ce trece controlul unei părţi tot mai însemnate din peninsulă.

În consecinţă, Rusia consideră că statele occidentale cosemnatare ale acordului nu s-au ţinut de cuvânt şi le cere să-şi respecte angajamentele asumate pe 21 februarie, astfel încât să se ţină cont de interesele tuturor ucrainenilor, aluzie la numeroasa populaţie rusofonă, mai ales cea din estul ţării şi din Crimeea.

Moscova procedează aici la fel ca în dosarul sirian, ea invocând continuu acordul adoptat la Geneva în luna iunie 2012, dar care a fost demult uitat de diplomaţiile occidentale, conchide analiza AFP.