Turcia refuză accesul unor parlamentari germani la Incirlik. Merkel ameninţă că va retrage soldaţii din Turcia

Concidenţă? În preziua unei consultări NATO la Washington, Erdogan interzice accesul unor parlamentari gemani la baza de la Incirlik.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. (Getty Images)

Angela Merkel se gândeşte să retragă toţi soldaţii germani de la Incirlik, după ce Ankara a refuzat accesul unor diplomaţi germani la baza militară aflată pe teritoriul Turciei.

În Germania, din motive istorice, Armata se află sub controlul Parlamentului. Din acest motiv parlamentarii au mandatul şi datoria să controleze bazele militare atât în Germania cât şi în străinătate.

Luni, cancelarul german a anunţat că "Este regretabil şi am spus acest lucru pe diferite canale. Vom continua să dialogăm cu Turcia, însă în paralel trebuie să explorăm alternative diferite de a ne îndeplini mandatul".

Peste 250 de soldaţi germani sunt staţionaţi la baza de la Incirlik. Aceştia fac parte din contigentul NATO care asigură paza bazei, care, oficial, găzduieşte câteva zeci de focoase nucleare.

Incirlik este folosită şi pentru a lansa atacuri împotriva Statului Islamic din Siria învecinată.

Incirlik cu probleme

Nu este prima oară când baza militară NATO aflată pe teritoriul Turciei ajunge pe prima pagină a ziarelor.

După puciul militar eşuat împotriva preşedintelui turc Erdogan, din luna iulie 2016, militarii americani staţionaţi la Incirlik au fost sechestraţi în bază, lăsaţi fără electricitate şi apă potabilă, timp de cinci zile.

Oficialii turci de rând intermediar au acuzat făţiş generali americani de participare la încercarea de lovitură de stat care a ţintit către eliminarea fizică a lui Erdogan.

La scurt timp după ridicarea asediului bazei, în preziua vizitei generalului J. Dunford, pe atunci seful marelui stat major al armatei americane, Incirlik a fost din nou lăsată fără electricitate pentru o noapte, fiind înconjurată de trupe de poliţie şi vehicule blindate.

Datorita apropierii Turciei de Rusia mai ales după lovitura de stat, studii ale Pentagonului explorau oportunitatea mutării focoaselor nucleare din regiunea volatilă a Turciei către ţări NATO mai sigure. Una dintre posibilităţile unei gazde noi este, evident, România, dată fiind proximitatea cu Orientul Mijlociu.

Turcia a mai refuzat accesul unor autorităţi germane la Incirlik anul trecut, însă măsura a fost temporară, situaţia fiind remediată în urma presiunilor diplomatice. În 2016 Turcia a interzis vizita unor parlamentari la baza militară timp de câteva luni, ca răspuns la adoptarea de către Parlamentul german a unei rezoluţii care se referea la masacrul armenilor de către Imperiul Otoman din 1915 folosind termenul de "genocid" - pe care Ankara îl repudiază.

Armenii susţin că în timpul masacrului - care a ţintit etnia în mod precis - turcii au măcelărit peste 1,5 milioane de persoane între 1915 şi 1917 în momentul în care Imperiul Otoman se destramă.

Referitor la vizita parlamentarilor germani la Incirlik, oficiali turci din Ministerul de Externe au declarat că "vizita nu este oportună la acest moment".

Relaţie tot mai năbădăioasă

Preşedintele turc Recep Erdogan a fost jignit de un incident petrecut cu câteva săptămâni în urmă, când intrarea Ministrului turc de Externe a fost blocată de Olanda. Oficialul turc dorea să ia parte la un miting ţinut pe teritoriul olandez, în vederea susţinerii rescrierii Constituţiei turce de către preşedintele Erdogan.

Interdicţia, impusă de premierul olandez, a escaladat cauzând un scandal diplomatic între cele două ţări.

Germania a luat partea Olandei, interzicând oficial accesul autorităţilor turce care se angajează în activităţi militante implicând turcii naturalizaţi pe teritoriul Germaniei.

De curând Germania a stârnit furia Turciei atunci acordând azil unor ofiţeri turci posesori ai paşapoartelor diplomatice turceşti. Conform mass mediei germane, peste 400 de ofiţeri, diplomaţi, judecători şi alţi oficiali, inclusiv familiile lor, au cerut azil politic în Germania.

Aceştia s-au declarat ţinte ale epurării organizate de preşedintele turc după puciul eşuat din luna iulie 2016.

Autorităţile turce au arestat zeci de mii de persoane, suspectate de implicare în tentativă de lovitură de stat din iulie 2016.

Conform preşedintelui turc, puciul ar fi fost organizat de la distanţă de clericul Fehtullah Gullen, un fost colaborator al lui Recep Erdogan, care se află autoexilat în SUA de mai mulţi ani.

Este probabil că ministrul de externe german, Sigmar Gabriel, să ridice problema cu alte guverne NATO la Washington la întâlnirea de marţi.