Putin spune că autorităţile trebuie să "întărească" identitatea rusă în Ucraina

Autorităţile ruse trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse şi vorbesc limba rusă în părţile din Ucraina încorporate în ţară după invazia Moscovei din 2022, potrivit unui document semnat de preşedintele Vladimir Putin.

Documentul publicat marţi, intitulat „Strategia politicii naţionale a Rusiei pentru perioada până în 2036”, apare ca un decret semnat de Putin. Potrivit Reuters, acesta solicită măsuri pentru a se asigura că 95% din populaţia ţării se identifică drept rusă până în 2036.

Legăturile îndelungate dintre Rusia şi Ucraina, chiar dinaintea erei sovietice, înseamnă că unii ucraineni au fost în mod tradiţional simpatici Rusiei şi majoritatea vorbesc ambele limbi. Dar, de la invazie, orice astfel de simpatie a dispărut, iar sondajele arată că utilizarea limbii ruse a înregistrat un declin accentuat.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că Kievul este pregătit să avanseze un plan susţinut de SUA pentru a pune capăt celui mai mortal şi devastator conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace. Dar Ucraina este precaută, temându-se că ar putea fi forţată să accepte un acord în mare parte în termenii Rusiei, inclusiv concesii teritoriale.

Putin a lansat invazia Ucrainei în februarie 2022, susţinând că obiectivul era „demilitarizarea şi denazificarea” acesteia şi eliberarea vorbitorilor de limbă rusă din est de ceea ce Kremlinul a numit discriminare flagrantă.

În decurs de şase luni, regiunile Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie au fost încorporate în Rusia, deşi Moscova nu exercită control militar deplin asupra lor.

Documentul, care va intra în vigoare în ianuarie, afirmă că asigurarea controlului asupra regiunilor estice „a creat condiţii pentru restabilirea unităţii teritoriilor istorice ale statului rus”.

Era esenţial, se arată în document, „să se adopte măsuri suplimentare pentru a întări identitatea civică rusă în ansamblu”, să se consolideze utilizarea limbii ruse şi să se acţioneze împotriva „eforturilor statelor străine neprietenoase de a destabiliza relaţiile interetnice şi interconfesionale şi de a crea o ruptură în societate”.

„Rezultatele implementării acestei strategii vor fi evaluate prin monitorizarea atingerii următorilor indicatori-ţintă până în 2036: nivelul identităţii civice ruse în ansamblu (autocunoaştere civică) – nu mai puţin de 95%”, se arată în decret.

Putin a contestat de mult timp identitatea istorică a Ucrainei ca distinctă de Rusia.

Şi, pe lângă obiecţiile faţă de extinderea NATO către est începând cu anii 1990, el a făcut din apărarea vorbitorilor de rusă şi reunificarea cu zone percepute drept istoric ruse un element-cheie al „operaţiunii militare speciale” a Moscovei în Ucraina.

Limba ucraineană este singura limbă oficială a Ucrainei de la prăbuşirea dominaţiei sovietice în 1991 şi de la obţinerea independenţei, însă autorităţile de la Kiev neagă orice idee că vorbitorii de limbă rusă ar fi fost supuşi discriminării.

Rusia susţine că ideologia neonazistă ar fi pătruns în viaţa publică ucraineană după o revoltă populară din 2014 care l-a forţat pe preşedintele pro-rus de atunci să fugă din ţară.