Turcia lansează o operaţiune majoră în nordul Irakului

Soldaţi turci depun jurământul în provincia turcă Hatay, înainte să fie transportaţi către graniţa cu Siria, ca parte a operaţiunii Ramura de Măslin, 23 ianuarie 2018.
Soldaţi turci depun jurământul în provincia turcă Hatay, înainte să fie transportaţi către graniţa cu Siria, ca parte a operaţiunii Ramura de Măslin, 23 ianuarie 2018. (Burak Milli/Anadolu Agency/Getty Images)

Turcia a iniţiat o controversată campanie de bombardament asupra nordului Irakului, care vizează grupări armate kurde, în special PKK, aflată în afara legii, despre care Ankara a declarat că foloseşte teritoriul irakian pentru a conduce o insurgenţă transfrontalieră.

Incursiunea militară implică şi trupe la sol. Marţi seara, Ministerul turc al Apărării a anunţat începerea „Operaţiunii Gheara Tigrului” cu următoarea afirmaţie: „Pentru a neutraliza elementele 'Partidului Muncitorilor din Kurdistan' (PKK) şi alte elemente teroriste care ameninţă securitatea poporului nostru şi graniţele noastre, victoria aparţine eroilor unităţilor de comando care se află în prezent în zona Haftanin".

Ministerul Afacerilor Externe din Irak - indignat de încă o încălcare a suveranităţii irakiene - l-a convocat imediat pe ambasadorul turc la Bagdad şi a depus un memoriu de protest.

Între timp, guvernul Erdogan a susţinut că acţionează în „auto-apărare” după ce insurgenţii PKK au lansat atacuri repetate de pe teritoriul irakian şi sirian în ultimii ani.

Mai multe rapoarte sugerează că această operaţiune specială este efectuată la o scară fără precedent:

Forţele speciale au fost aeropurtate şi dislocate peste hotare în regiunea de frontieră Haftanin la primele ore ale zilei de miercuri, pentru operaţiunea Gheara Tigrului.

Campania a vizat 150 de poziţii suspectate ca aparţinând PKK şi a fost susţinută de avioane, elicoptere, drone şi artilerie, a declarat ministerul turc al Apărării.

Atacurile aeriene aflate în derulare au inclus atacuri în şi în jurul Muntelui Sinjar, unde în 2014 s-au refugiat de ISIS zeci de mii de membri ai religiei yazidi, după care o misiune de salvare militară americană a continuat să protejeze grupul.

Incidentul evidenţiază - asemenea bombardării miliţiilor kurde - încă un caz în care foşti aliaţi ai SUA ajung sub bombele Turciei, membră NATO.

Se pare că bombardamentele au afectat şi lagărele de refugiaţi yazidi din zonă. Criticii acestei ultime agresiuni turceşti împotriva kurzilor şi a altor minorităţi etnice au subliniat faptul că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, nu a făcut comentarii.

În trecut, Stoltenberg a luat poziţie atunci când Turcia a întreprins atacuri transfrontaliere şi invazii ale vecinilor, şi a apărat în mod repetat Turcia, care are a doua cea mai mare armată din NATO.

Alături de guvernul irakian, Liga Arabă ia în considerare, de asemenea, votarea unei rezoluţii care să condamne noua operaţiune, ce ameninţă în continuare civilii din regiunea de frontieră din nordul Irakului, în special populaţia de refugiaţi vulnerabilă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe