Turcia: Criza politică internă subminează reglementarea problemei kurde

Recep Tayyip Erdogan
Recep Tayyip Erdogan (ADEM ALTAN / AFP / Getty Images)

Victimă a confruntărilor politice din Turcia a devenit procesul de reconciliere cu minoritatea kurdă. În pofida promisiunilor autorităţilor, acordurile privind retragerea din ţară a detaşamentelor de combatanţi kurzi nu au fost aduse la îndeplinire. Opoziţia turcă îl acuză pe premierul Recep Tayyip Erdogan de faptul că, preferând să se concentreze pe suprimarea protestelor politice, a neglijat soluţionarea problemei kurde, iar acest lucru ar putea duce la un nou conflict armat în Kurdistanul turc, notează vineri cotidianul rus Kommersant.

Planul privind reglementarea problemei kurde, care în Turcia este denumit 'proces de pace', a fost lansat la sfârşitul anului trecut. Deputaţi ai Partidului parlamentar prokurd al Păcii şi Democraţiei (BDP) au desfăşurat mai multe întrevederi cu liderul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), Abdullah Ocalan, care din 1999 îşi ispăşeşte pedeapsa într-o celulă de o singură persoană în închisoarea de pe insula Imrali, nu departe de Istanbul.

În primăvară au devenit cunoscute detaliile acestor negocieri. Acordul dintre guvernul de la Ankara şi Ocalan, garant al căruia a devenit Serviciul de Securitate Naţională al Turciei, prevedea retragerea din ţară a combatanţilor kurzi şi stoparea conflictului armat, care durează de peste 30 de ani.

Guvernul turc, în frunte cu premierul Erdogan, îşi lega de 'procesul de pace' mai speranţe. Finalizarea prelungitului război cu minoritatea kurdă i-ar fi permis liderului turc să-şi sporească popularitatea în ajunul viitoarelor alegeri prezidenţiale, programate pentru anul viitor. Reconcilierea este aşteptată cu nerăbdare şi de activiştii kurzi, care speră la eliberarea lui Ocalan şi extinderea drepturilor lor, inclusiv cel privind studierea în limba kurdă.

Cu toate acestea, valul de demonstraţii care a cuprins Turcia în iunie a dat peste cap toate planurile. Opoziţia turcă pune răspunderea pentru eşuarea 'procesului de pace' pe umerii premierului. În opinia opoziţiei, Erdogan a ignorat demonstrativ problema kurdă, lansând toate forţele spre reglementarea crizei politice interne. Drept rezultat, prevederea-cheie din 'foaia de parcurs' adoptată în martie - dezarmarea şi scoaterea de pe teritoriul Turciei a detaşamentelor kurde - nu a fost realizată nici la această oră.

Situaţia s-a complicat şi mai mult la sfârşitul săptămânii trecute, când peste întreaga Turcie s-a abătut un val de mitinguri în sprijinul kurzilor. Acest lucru s-a întâmplat după incidentul din provincia Diyarbakir, inima Kurdistanului turc, unde în timpul unor ciocniri cu jandarmii un om a murit şi peste 10 alţi oameni au fost răniţi. Săptămâna trecută, populaţia oraşului Lice din această provincie a protestat împotriva înfiinţării unui post armat sub pretextul 'întăririi ordinii'. Erdogan a acuzat populaţia kurdă din Diyarbakir de legături cu traficanţii de droguri şi a declarat că subminarea procesului de pacificare este provocată chiar de kurzi.

Critici dure la adresa premierului a formulat BDP sub conducerea lui Gultan Kisanak, partid care le-a cerut autorităţilor să finalizeze 'prin orice mijloace procesul de pace'. Kisanak a declarat că 'a-i acuza pe kurzi de legături cu traficanţii de droguri este la fel de injust ca şi calificarea lor drept terorişti' şi l-a sfătuit pe premier 'să îmblânzească tonul'. La rândul său, liderul PKK, Abdullah Ocalan, a calificat incidentul din Diyarbakir şi atacurile la adresa kurzilor drept 'curs greşit', care ar putea împiedica realizarea acordurilor paşnice cu Ankara.

'Suprimarea protestelor constituie doar un pretext, în spatele căruia se ascunde incapacitatea guvernului turc de a finaliza procesul de pace', a declarat pentru Kommersant preşedintele Autonomiei naţional-culturale a kurzilor din Federaţia Rusă, Farhat Patiev. În opinia sa, 'soarta viitoare a negocierilor depinde în totalitate de conducerea turcă, deoarece partea kurdă respectă întotdeauna toate acordurile'.