Trump cere Curţii Supreme să blocheze respingerea imunităţii prezidenţiale

Avocaţii fostului preşedinte Donald Trump au depus un recurs la Curtea Supremă, cu speranţa de a obţine o decizie de respingere a unuia dintre cazurile penale federale împotriva sa bazându-se pe imunitatea prezidenţială.

"Fără imunitate în faţa urmăririi penale, preşedinţia, aşa cum o cunoaştem, va înceta să mai existe", susţin ei.

Recursul a fost depus la 12 februarie, respectând un termen limită stabilit de o curte de apel, care ar fi trebuit să reţină mandatul instanţei în loc să retrimită cazul la tribunalul districtual.

Într-un dosar de peste 100 de pagini, avocaţii apărării au cerut Curţii Supreme să emită o suspendare a deciziei instanţei inferioare, în aşteptarea unei revizuiri a instanţei supreme. Procurorii au cerut ca procedurile de la tribunalul districtual să fie reluate în timp ce preşedintele Trump urmăreşte căile de atac.

"Afirmaţia preşedintelui Trump potrivit căreia preşedinţii au imunitate absolută faţă de urmărirea penală pentru actele lor oficiale prezintă o chestiune nouă, complexă şi importantă care merită o examinare atentă în apel", se arată în solicitare.

Aceştia au cerut ca suspendarea să fie prelungită până când Curtea Supremă va revizui cazul şi, de asemenea, să fie suspendată în cazul unei cereri de rejudecare la curtea de apel, lucru pe care curtea de apel nu l-a acordat în mod expres în propria ordonanţă.

"Acest ordin se îndepărtează de la procedurile obişnuite ale circuitului D.C.", au declarat avocaţii.

Înn opinia avocaţilor, Curtea Supremă ar trebui să admită recursul şi să examineze cauza, deoarece aceasta implică un domeniu important de drept care nu a fost încă soluţionat de către Curte.

"Importanţa publică a imunităţii prezidenţiale nu poate fi supraestimată", se arată în apel.

"Cicluri de recidivă"

Avocaţii preşedintelui Trump susţin că, în 234 de ani de istorie americană, niciun preşedinte nu a fost urmărit penal, şi asta, pentru un motiv întemeiat. Stabilirea unui astfel de precedent ar crea precedente, afirmă aceştia.

"Dacă urmărirea penală a unui preşedinte este confirmată, astfel de urmăriri penale se vor repeta şi vor deveni din ce în ce mai frecvente, introducând cicluri distructive de recidivă", au susţinut ei.

"Ameninţarea unei viitoare urmăriri penale din partea unei administraţii care se opune din punct de vedere politic ... va atârna ca o piatră de moară în jurul gâtului fiecărui viitor preşedinte, denaturând procesul decizional prezidenţial, subminând independenţa preşedintelui şi întunecând capacitatea preşedintelui 'de a îndeplini fără teamă şi cu imparţialitate îndatoririle funcţiei sale'".

Anul trecut, preşedintele Trump a fost acuzat şi a pledat nevinovat la patru capete de acuzare de conspiraţie şi obstrucţionare în legătură cu acţiunile sale din 6 ianuarie 2021. De atunci, el a depus patru moţiuni de respingere a cazului, prima dintre ele fiind bazată pe imunitatea prezidenţială.

Întrebările pe care preşedintele Trump le-a pus în faţa înaltei curţi sunt două: dacă imunitatea prezidenţială protejează un preşedinte de urmărirea penală pentru acte oficiale şi dacă o punere sub acuzare ar "exclude" urmărirea penală pentru aceleaşi acuzaţii, în conformitate cu principiile dublei incriminări.

Curtea Supremă a respins anterior cazul

Cazul, instrumentat de avocatul special Jack Smith, a fost suspendat în instanţa districtuală federală de la jumătatea lunii decembrie 2023 şi nu mai este în curs de desfăşurare pentru un proces pe 4 martie, înaintea zilei "Super Marţi".

După ce judecătoarea districtuală americană Tanya Chutkan nu a aprobat o moţiune de respingere a cazului pe baza imunităţii prezidenţiale, preşedintele Trump a sesizat Curtea de Apel, oprind cazul. Procurorii făcuseră mai multe demersuri pentru a accelera apelul, sperând să judece totuşi cazul în actualul mandat, înainte de alegerile generale.

Imediat după apel, echipa lui Smith a cerut curţii de apel să accelereze procesul şi a depus o petiţie la Curtea Supremă pentru a se pronunţa în ceea ce priveşte utilizarea imunităţii prezidenţiale.

Curtea de apel a fost de acord să accelereze şi a solicitat părţilor să îşi depună memoriile de deschidere în timpul sărbătorilor. La începutul lunii ianuarie, un grup de trei judecători a audiat argumentele şi după o lună au respins utilizarea imunităţii prezidenţiale de către preşedintele Trump.

Între timp, Curtea Supremă a respins cazul fără a face comentarii.

Imunitatea prezidenţială

În timpul mandatului preşedintelui Richard Nixon, un proces civil intentat de un antreprenor concediat a ajuns până la Curtea Supremă şi a stabilit standardul pentru "imunitatea absolută" de care se bucură un preşedinte.

Raţionamentul a fost că, dacă preşedinţii ar putea fi daţi în judecată în nume personal pentru o politică poate nepopulară, acest lucru ar "diminua", fără îndoială, funcţia de preşedinte.

Dar nu există o astfel de imunitate pentru preşedinţi în cazul urmăririlor penale, ceea ce face ca apărarea preşedintelui Trump să fie un teritoriu juridic neexperimentat.

Părţile nu sunt de acord în ceea ce priveşte interpretarea imunităţii prezidenţiale, aşa cum nu au fost de acord cu privire la intenţiile preşedintelui Trump la 6 ianuarie 2021.

Avocaţii fostului preşedinte susţin că preşedintele Trump a întreprins mai multe acţiuni în calitatea sa oficială pentru a investiga acuzaţiile de fraudă electorală şi că aceste acţiuni oficiale nu pot face obiectul urmăririi penale.

De exemplu, unele dintre acţiunile pentru care preşedintele Trump a fost acuzat sunt comunicări pe care le-a făcut sub formă de declaraţii publice, cu oficiali ai Departamentului de Justiţie sau cu vicepreşedintele.

Aceştia au argumentat că mulţi preşedinţi din trecut au întreprins acte oficiale cu rezultate îngrijorătoare - cum ar fi un atac militar care a ucis din greşeală un cetăţean american - şi nu au fost urmăriţi penal în calitate de cetăţean privat, deoarece acestea erau acte ale funcţiei de preşedinte.

Procurorii susţin că infracţiunile comise în perioada în care un preşedinte este în funcţie nu reprezintă acelaşi lucru cu scutul de imunitate în faţa proceselor civile intentate de cetăţenii afectaţi de politică.

La 6 februarie, un grup de judecători de la o curte de apel federală a respins apărarea preşedintelui Trump, menţionând că preşedinţii sunt supuşi unor sancţiuni dacă comit infracţiuni federale, destituirea fiind doar un vehicul de corecţie. Preşedintele Nixon a primit o graţiere, acţiune care nu ar fi fost necesară dacă ar fi fost absolut imun în ceea ce priveşte problemele penale.

Aceasta a confirmat o hotărâre a unei instanţe districtuale potrivit căreia preşedinţii nu au imunitate în faţa urmăririi penale, indiferent dacă actele au fost sau nu oficiale.