Tribunal londonez a decis că fondatorul WikiLeaks, Assange, poate face apel împotriva ordinului de extrădare în SUA

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, poate face apel împotriva ordinului de extrădare în Statele Unite pentru acuzaţii de spionaj, a decis luni un tribunal londonez - o decizie care este posibil să prelungească şi mai mult ceea ce a fost deja o lungă saga juridică, potrivit El Pais.

Judecătorii Victoria Sharp şi Jeremy Johnson de la Înalta Curte au declarat că Assange are motive să conteste ordinul de extrădare emis de guvernul britanic. Assange se confruntă cu 17 acuzaţii de spionaj şi o acuzaţie de utilizare abuzivă a computerului pentru publicarea pe site-ul său, în urmă cu aproape 15 ani, a unui set de documente clasificate ale Statelor Unite.

Cofondatorul WikiLeaks se află în arest provizoriu în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh, la periferia Londrei, din aprilie 2019. Starea de sănătate a deţinutului s-a deteriorat mult în ultimul an, motiv pentru care nu a fost prezent la audierile în instanţă, nici măcar prin videoconferinţă. Soţia sa, Stella Assange, a fost prezentă în clădirea tribunalului la prima oră a dimineţii. Sute de protestatari au venit să-şi exprime sprijinul pentru fostul hacker.

Echipa de avocaţi a lui Assange a încercat în ultimele luni să îi ofere clientului lor o ultimă şansă de a face apel la extrădarea decisă de justiţia britanică. Decizia de a aproba extrădarea a fost adoptată în 2022 de ministrul de Interne de la acea vreme, Priti Patel, după ce Curtea Supremă a aprobat garanţiile oferite de Washington cu privire la siguranţa deţinutului şi la măsurile pe care le vor adopta pentru a-l împiedica să-şi pună capăt zilelor.

Totuşi, judecătorii Sharp şi Johnson au decis să valideze trei dintre argumentele prezentate de avocaţii editorului pentru a împiedica extrădarea sa către autorităţile americane. La 26 martie, instanţa a cerut garanţii suplimentare din partea Washingtonului că, atunci când va veni momentul să fie judecat în această ţară, Assange va putea invoca în propria apărare Primul Amendament al Constituţiei americane, care protejează libertatea presei, că drepturile sale nu vor fi reduse din cauza faptului că nu este cetăţean american şi că instanţa nu va impune pedeapsa cu moartea în cazul acuzatului.

175 de ani de închisoare

Instanţa a acordat Washingtonului trei săptămâni pentru a da un răspuns, care a venit în ultima clipă sub forma unei serii de angajamente şi declaraţii ambigue. Autorităţile americane au dat asigurări, într-o notificare diplomatică adresată judecătorilor, că Assange nu va fi discriminat din cauza naţionalităţii sale şi nici nu vor cere pedeapsa cu moartea, deoarece aceasta nu este prevăzută în infracţiunile de care este acuzat. Guvernul american îl acuză pe deţinut de 17 capete de acuzare de încălcare a Legii spionajului şi de o acuzaţie de utilizare abuzivă a calculatorului. Editorul australian ar putea fi condamnat la 175 de ani de închisoare pentru scurgerea a peste 250.000 de documente clasificate de la Departamentul de Stat american, în noiembrie 2010. EL PAÍS a fost unul dintre mijloacele de comunicare care au participat la acel efort concertat de publicare a acestor documente.

"Potrivit răspunsului SU, Assange va putea întotdeauna să invoce Primul Amendament în apărarea sa, dar instanţa va fi cea care va decide dacă îl va admite sau nu. Aceasta nu este o garanţie, dimpotrivă. Nu clarifică nimic cu privire la ce s-ar putea întâmpla dacă va fi extrădat în cele din urmă în Statele Unite", a explicat săptămâna trecută Jennifer Robinson, avocata editorului australian, în cadrul unei şedinţe de informare la Londra cu Asociaţia presei străine.

Actualul guvern australian şi parlamentul său au cerut eliberarea lui Assange, cetăţean al acestei ţări. Camera legislativă a aprobat în februarie o rezoluţie cu aceeaşi solicitare, opoziţia conservatoare votând împotrivă. Premierul Anthony Albanese a sprijinit cererea prin votul său şi a transmis Washingtonului dorinţa guvernului de a renunţa la cererea de extrădare şi de a-i permite cofondatorului WikiLeaks să se întoarcă acasă.