Torţionarii, criminalii de la Revoluţie şi de la Mineriade ar putea obţine imunitate

Cei mai nemiloşi torţionari comunişti, criminalii de la Revoluţia din 89 şi cei de la Mineriadele din 90 ar putea scăpa nepedepsiţi pentru faptele lor. Curtea Constituţională a României (CCR) ar putea lua în curând o decizie care le va oferi imunitate torţionarilor, o decizie care ar închide definitiv dosarele Revoluţiei din 1989, raportează Gândul.

Curtea Constituţională va judeca la 15 octombrie o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la articolul 125 din Codul Penal şi legea 27/2012 care anulează posibilitatea prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de omor.

Potrivit unor specialişti contactaţi de Gândul, în cazul în care legea este declarată neconstituţională, dosarele referitoare la crimele comise la Revoluţie, dosarele mineriadelor şi dosarele torţionarilor vor fi închise definitiv. Astfel că torţionari precum Alexandru Vişinescu, Ion Ficior - acuzaţi de genocid, sau vinovaţii pentru persoanele care au murit la Revoluţie vor scăpa de justiţie - de anchetă, de trimiterea în judecată şi eventuale condamnări.

Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii comuniste de la Râmnicu Sărat şi colonelul Ion Ficior, comandantul Coloniei de muncă de la Periprava, sunt doi dintre cei mai severi torţionari ai României, care s-au remarcat prin implementarea unui regim de detenţie abuziv şi represiv care a dus la moartea a numeroşi deţinuţi politici, care erau consideraţi atunci o ameninţare la adresa noului regim.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicolae Trebuian, un condamnat de drept comun. La 24 septembrie, CCR a avut pe lista de şedinţă o excepţie de neconstituţionalitate privind articolul 125 din Codul Penal, venită de la Curtea de Apel Timişoara.

Articolul în cauză susţine următoarele: "Prescripţia nu înlătură executarea pedepselor principale în cazul: a) infracţiunilor contra păcii şi omenirii, indiferent de data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare; b) infracţiunilor prevăzute la art. 174–176 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei".

Acest articol a fost modificat cu forma de mai sus prin legea 27 în anul 2012, scopul fiind acela de a anula posibilitatea prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de omor pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie la data intrării în vigoare a acestei legi. Astfel Codul Penal aflat în vigoare face posibil ca dosarele Revoluţiei să poată fi soluţionate fără a exista teama că se va atinge prescripţia iar presupuşii vinovaţi vor scăpa de răspundere. Aceeaşi situaţie se aplică şi în ceea ce priveşte dosarelor referitoare la Mineriadele din anii 1990, sau cele referitoare la torţionarii comunişti.

Parchetul Militar a deschis dosarele Revoluţiei în care se anchetează modul în care autorităţile au suprimat prin forţă protestele românilor. Potrivit statisticii oficiale, la revoluţia din decembrie au murit 1.142 de persoane, au fost rănite 3.138, iar alte 760 au fost reţinute. Însă, timp de 23 de ani aceste dosare nu au fost trimise în judecată.

Ce consecinţe are declararea neconstituţionalităţii articolului 125

Potrivit unor experţi în domeniu consultaţi de Gândul, declararea neconstituţionalităţii articolului 125 din Codul Penal, respectiv a legii 27/2012, ar duce la închiderea dosarelor torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior, acuzaţi de genocid şi ar face inutil orice fel de demers juridic împotriva celorlalţi 33 de torţionari aflaţi în viaţă descoperiţi de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului (IICCMR).

Dosarele în care sunt acuzaţi torţionarii Vişinescu şi Ficior au la bază prevederile din legea 27/2012 care înlătură prescripţia în cazul unor fapte precum cele comise de aceştia. Potrivit legii 27/2012, pentru infracţiunea de genocid nu intervine prescripţia indiferent de ”data la care faptele au fost comise”. Dacă însă legea este declarată neconstituţională, faptele acestora ar putea fi considerate prescrise.

În acelaşi timp, decizia de neconstituţionalitate dată de CCR ar avea ca efect direct şi închiderea definitivă a dosarelor Revoluţiei şi a dosarelor Mineriadelor.

Cine a sesizat CCR

Această excepţie a fost aprobată de judecătorii Curţii de Apel Timişoara. La 5 decembrie 2012, Curtea a admis solicitarea de sesizare a CCR formulată de Nicolae Trebuian, care a fost condamnat de instanţele din România la şase ani de închisoare pentru vătămare deosebit de gravă. În anul 2.000 a fost dată sentinţa definitivă, dar Trebuian a fugit de răspundere, motiv pentru care a fost dat în urmărire.

După ce a fost prins de oamenii legii, Trebuian a contestat executarea pedepsei. În sesizarea sa către CCR, Trebuian a explicat că a fost prins de autorităţi după ce termenul de prescripţie pentru executarea pedepsei în cazul său a fost împlinit, iar din acest motiv nu trebuia să fie încarcerat. Sesizarea se baza pe Codul Penal înainte ca el să fie modificat prin legea din 2012, care cuprinde şi această situaţie.

Solicitarea sa de sesizare a CCR a fost admisă, iar la 15 octombrie judecătorii Curţi Constituţionale ar putea decide asupra constituţionalităţii articolului de lege.

Cum vede situaţia IICCMER

IICMER a informat că în cazul în care legea va fi declarată neconstituţională, toate dosarele Revoluţiei vor fi soluţionate prin soluţia de neîncepere a urmăririi penale.

”Consecinţa ar fi că faptele de la Revoluţie pentru care nu se îndeplinise termenul de prescripţie în martie 2012 (şi care deveniseră astfel imprescriptibile) vor fi prescrise definitiv, deci nu se mai poate atrage răspunderea penală a făptuitorilor. Toate denunţurile vor fi soluţionate prin rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale. Precizăm că modificarea din 2012 nu are niciun efect asupra faptelor de omor pentru care termenul de prescripţie a răspunderii penale era deja împlinit”, precizează într-un comunicat IICCMER.

Preşedintele IICCMER, Andrei Muraru, a precizat într-o scrisoare trimisă CCR că declararea acestei legi ca fiind neconstituţională ar duce la un blocaj greu de reparat. Muraru subliniază că obiectivul legii 27/2012 a fost acela de a securiza posibilitatea cercetării crimelor comise în perioada comunistă.

”Această lege sancţionează încălcarea dreptului la viaţă, cel mai important dintre toate drepturile şi libertăţile recunoscute ale omului. De aceea, acest act normativ reprezintă o necesitate pentru societatea românească, care încă nu şi-a încheiat conturile cu trecutul, inclusiv din perspectiva aflării adevărului cu privire la crimele comise în decembrie 1989. Consolidarea democraţiei în România este, din punctul nostru de vedere, direct legată de sancţionarea crimelor din timpul Revoluţiei române. Aşadar, o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a Legii 27/2012 ar crea blocaje greu de îndepărtat în viitor”, se arată în scrisoarea lui Andrei Muraru.