Tiraspolul anunţă că a doborât un aparat de zbor spion, lansat de pe teritoriul Ucrainei

Tiraspolul anunţă că a doborât un aparat de zbor fără pilot care ar fi survolat Transnistria cu scopul de a spiona. Comitetul Securităţii Statului (KGB) al aşa-numitei "Republici Moldoveneşti Nistrene" (RMN) anunţă că pe data de la 23 martie, organul însărcinat cu securitatea republicii a stabilit că avut loc un survol şi au fost efectuate înregistrări video şi foto ale teritoriului Transnistriei, prin utilizarea unui aparat de zbor fără pilot. În comunicatul postat de KGB-ul de la Tiraspol pe site-ul său oficial www.kgb-pmr.com, se mai precizează că avionul fără pilot a fost doborât.

Potrivit KGB-ului nistrean, specialiştii de la Tiraspol au ajuns la concluzia că avionul fără pilot ar fi fost lansat "de pe teritoriul Ucrainei de un grup de persoane care au legătură cu Serviciul de Securitate ucrainean, Statul Major al Ministerului Apărării ucrainean sau cu activişti din cadrul mişcării ucrainene Pravîi Sektor"de extremă-dreaptă, iar survolul a fost efectuat pentru "a spiona" Transnistria.

În comunicat, "KGB avertizează subliniază că, în cazul unor încercări de trecere ilegală a frontierei de stat a RMN, inclusiv frontierele aeriene definite de Legea RMN cu privire la frontieră de stat din 10 iunie 2013, Transnistria îşi rezervă dreptul de a folosi toate mijloacele juridice disponibile pentru a o proteja", informează Agerpres.

Comunicatul adaugă că "KGB al RMN le cere reprezentanţilor ţărilor garante, participanţilor la operaţiunea de menţinere a păcii să nu ia măsuri cu caracter militar pentru a obţine informaţii, întrucât ar conduce la creşterea tensiunilor, inclusiv în sectorul frontierei dintre Transnistria şi Ucraina".

Reamintim că, imediat după referendumul din Crimeea, în ziua în care Putin a semnat decretul de alipire a Crimeei, liderul aşa-numitului soviet suprem de la Tiraspol (Parlamentul), Mihail Burla, a cerut Dumei de stat Ruse să prevadă în legislaţie posibilitatea intrării republicii separatiste în componenţa Federaţiei Ruse. Deşi conform ministrului de externe al României, Titus Corlăţean, demersul lui Burlă a fost mai degrabă un "demers individual", fără să aibă în spate o discuţie serioasă în aşa-numitul Parlament transnistrean, acest lucru nu schimbă cu nimic faptul că, în mod cert, liderii tranistreni adoptă, în problema Ucrainei, poziţia Moscovei, care se erijează în salvator al etnicilor ruşi oprimaţi, pe teritoriul unui stat străin.

Rusia, "salvatoare" a locuitorilor din Crimeea (şi poat a celor din Transnistria eventual) nu a precupeţit nici un efort de a îi anatemiza, de-a lungul timpului, pe militanţii pro-europeni de la Kiev. De-a lungul protestelor de pe euromaidan, ucrainenii care au luptat pentru ieşirea ţării de sub dominaţia Kremlinului au fost caracterizaţi drept extremişti, fascişti, drogaţi, factori destabilizatori lipsiţi de orice legitimitate etc.