Timofti de Ziua Limbii Române: Sunt român, la fel ca şi tot neamul care trăieşte pe acest pământ

„Suntem etnici români, deşi ne spunem moldoveni”, a declarat preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti într-un discurs susţinut la Academia de Ştiinţe de Ziua Limbii Române. Mai mult decât atât, acesta a menţionat că atunci când este întrebat de şefii de stat ai Comunităţii Statelor Independente de ce origine este, dânsul răspunde: „sunt român, la fel cum au fost, părinţii, buneii mei şi tot neamul care trăieşte pe acest pământ”.

Şeful statului consideră că Republica Moldova este printre puţinele state din lume care are o sărbătoare dedicată limbii sale naţionale. „Fără îndoială, este un prilej de bucurie. Totodată, istoria şi motivele care au stat la baza decretării ei reflectă destinul dramatic al neamului nostru. Sărbătoarea consacrată limbii române a apărut ca reacţie firească a poporului la nedreptatea care i s-a făcut de-a lungul secolelor”, a mărturisit Timofti, conform privesc.eu.

A fost totuşi o perioadă în care Basarabia a făcut parte din structura administrativă a statului România, iar limba română s-a manifestat firesc ca limbă de stat, şi anume în perioada 1918–1940, până să intervină puterea sovietică.

„Populaţia de aici a servit de cobai în laboratoarele imperiului sovietic. Se ştie că politica lui Stalin a ajuns şi în sfera limbii. Experimentele lui au pornit prin formarea unor entităţi autonome, cum a fost Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, ca, apoi, să experimenteze prin impunerea unei „limbi literare noi”, care trebuia să legitimeze existenţa identităţii etnice moldoveneşti, de natură diferită faţă de cea românească. Ecourile acelei politici mai sunt resimţite şi astăzi”, a precizat Nicolae Timofti.

În context, şeful statului a ţinut să amintească şi de intelectualii din Transnistria care „au fost împuşcaţi într-o singură noapte, fiind acuzaţi pe nedrept de trădare de patrie. Dreptul lor de a scrie în limba română, de a avea acces la creaţia scriitorilor clasici români li s-a retras, fără drept de apel, într-o singură zi. Tot aşa cum, în 1940, moldovenii au devenit peste noapte analfabeţi, interzicându-li-se alfabetul românesc şi impunându-li-se unul străin fiinţei limbii lor, cel rusesc. Toate aceste momente din istoria noastră fac dovada importanţei limbii pentru susţinerea conştiinţei naţionale. Limba maternă este cea care te face liber, în care eşti la tine acasă, cu ai tăi, oriunde te-ai afla. De aceea, pe altarul dăinuirii ei şi revenirii la normalitate s-au adus sacrificii, pe care suntem datori să le păstrăm în memorie”, a opinat preşedintele moldovean.

Şeful statului apelează la câteva date istorice şi evenimente importante care au avut loc pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. Astfel, la 31 august 1989, Legislativul RSSM a aprobat un şir de legi cu privire la statutul şi funcţionarea limbii de stat. În ziua următoare, prin Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul basarabean, „Sovietul Suprem declară limba moldovenească drept limbă de stat. Era o victorie, fireşte, dar o victorie parţială, „redactată” de lipsa de curaj a unor deputaţi de atunci, dar şi de interesele administraţiei de la Kremlin”, a specificat Timofti în declaraţia sa de Ziua Limbii Române.

La început, primii care au preluat sintagma limbă română au fost scriitorii, lingviştii, savanţii şi cei din sistemul educaţional, introducând-o în circuitul ei firesc şi neîntrerupt. În opinia specialiştilor-filologi ai Academiei de Ştiinţe, din 1994, se vede clar că „limba literară, în primul rând cea scrisă, utilizată în ultimele decenii în Republica Moldova, ca şi cea în care au scris toţi înaintaşii noştri, este limba română”.

Notabil este faptul că la 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a decis în baza Declaraţiei de independenţă şi a concluziilor ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, definitiv şi ireversibil, denumirea corectă a limbii de stat, aceasta fiind limba română.

„Vă aduc sincere urări de bine cu ocazia luminoasei Sărbători Naţionale – Ziua Limbii române! Să dăinuie Limba Română – casa fiinţei noastre spirituale!”, a conchis preşedintele RM.

Amintim că recent ambasadorul SUA în R. Moldova, James Pettit a declarat că unirea celor două state despărţite de râul Prut, nu este o alegere practică şi nu va îmbunătăţi situaţia românilor din Basarabia. Declaraţiile acestuia au stârnit însă indignare. Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova consideră că declaraţiile ambasadorului SUA atentează la valorile identităţii naţionale româneşti, principii care au stat la temelia Mişcării de eliberare naţională.