Tadici şi Consiliul sârb al minorităţilor reiterează faptul că vlahii din Serbia se bucură de toate drepturile

Preşedintele sârb Boris Tadici şi reprezentanţii Consiliului naţional al minorităţilor din Serbia au afirmat din nou joi că membrii acestor minorităţi, inclusiv vlahii, se bucură de toate drepturile şi libertăţile fundamentale, relatează B92.

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Minorităţilor şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu achiziţia statutului de candidat la UE şi i-au mulţumit lui Tadici pentru poziţia sa privind libertatea şi dreptul minorităţilor naţionale de a se autoidentifica, în concordanţă cu legea fundamentală sârbă şi cu instrumentele internaţionale din acest domeniu.

Cu toate acestea, românii din Valea Timocului, numiţi vlahi, nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale, precum învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Unele asociaţii denunţă faptul că aceştia sunt supuşi la presiuni pentru a nu se declara români.

La polul opus, în Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televiziune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.

În aceste condiţii, subiectul vlahilor din Valea Timocului se află în centrul unei polemici între România şi Serbia. Bucureştiul a ridicat problema respectării drepturilor lor la Consiliul Afaceri Generale din 28 februarie, când ar fi trebuit să se dea undă verde acordării statutului de ţară candidată la UE Serbiei. O decizie în acest sens s-a luat la Consiliul European din 1 martie, după ce Serbia a acceptat să semneze Protocolul pe minorităţi.

Potrivit secretarului de stat Bogdan Aurescu, acest protocol "se aplică tuturor persoanelor care aparţin minorităţii naţionale române pe întreg teritoriul Republicii Serbia, în conformitate cu obligaţiile internaţionale de a respecta dreptul la liberă auto-identificare, aşa cum este prevăzut de articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale", care are menirea de a bloca eventuale demersuri de a împiedica persoanele care aparţin minorităţii române din Serbia de a se declara ca români.

În replică, autorităţile sârbe au dat asigurări că vor depune cu bună credinţă toate eforturile pentru aplicarea Protocolului semnat la 1 martie.

La rândul său, Comisia Europeană a subliniat că respectarea şi protecţia minorităţilor sunt un element important al criteriilor de aderare la UE, iar progresul Serbiei în acest domeniu va face obiectul raportului Comisiei din octombrie.