Oficialii de rang înalt ai administraţiei Trump se mută cu familiile lor în baze militare

Stephen Miller, Marco Rubio, Kristi Noem şi alţii s-au mutat împreună cu familiile lor în locuinţe care, până de curând, erau ocupate de ofiţeri superiori, relatează The Atlantic.

Fosta consilieră de la Casa Albă Katie Miller — mamă a trei copii mici şi soţia lui Stephen Miller, mâna dreaptă a preşedintelui — a relatat la Fox News că a ieşit într-o dimineaţă de joi, luna trecută, pe uşa casei sale şi s-a confruntat cu o femeie necunoscută.

Străina i-ar fi spus lui Miller: „Te urmăresc”.

Katie Miller a descris incidentul ca pe un protest care „a trecut o linie”. Neplăcutul eveniment a avut loc a doua zi după asasinarea lui Charlie Kirk, şi nu era o premieră.

Cu câteva săptămâni înainte de moartea lui Kirk, activiştii protestau împotriva prezenţei familiei Miller în nordul Arlinghtonului, Virginia. Cineva lipise prin cartier afişe cu mesajul „wanted” ("căutat"), care aveau adresa lor, denunţându-l pe Stephen ca pe un nazist care a comis „crime împotriva umanităţii”.

Un grup numit Arlington Neighbors United for Humanity avertizase într-o postare pe Instagram: „Eforturile voastre de a distruge democraţia şi reţeaua noastră de siguranţă socială nu vor fi tolerate aici.”

Protestul local a devenit fundalul reacţiei administraţiei Trump la uciderea lui Kirk. Când Miller, arhitectul acelei reacţii, cunoscut pentru retorica sa politică inflamatoare, a anunţat o ofensivă legală împotriva grupurilor liberale, el a evidenţiat tacticile care îi vizaseră familia — ceea ce a numit „campanii organizate de dezumanizare, demonizare şi publicare a adreselor oamenilor.”

Stephen Miller a ajuns de curând pe o listă tot mai lungă de nume grele din administraţia Trump — cel puţin şase până acum — care locuiesc în locuinţe militare din zona Washingtonului, unde sunt protejaţi nu doar de potenţiale acte de violenţă, ci şi de proteste.

Este un semn îngrijorător al polarizării naţionale — polarizare la care administraţia Trump a contribuit ea însăşi — faptul că unii dintre aceşti funcţionari de rang înalt au simţit nevoia să se izoleze de public. Aceşti oficiali civili pot acum să se bazeze pe armata SUA pentru a le asigura un nivel suplimentar de protecţie personală. Dar mutările sunt atât de numeroase încât pun presiune asupra locuinţelor destinate ofiţerilor superiori ai armatei.

Kristi Noem, secretara pentru Securitate Internă, s-a mutat din apartamentul ei din Washington în locuinţa destinată comandantului Gărzii de Coastă, pe baza militară comună Anacostia-Bolling, de cealaltă parte a râului, după ce Daily Mail a publicat detalii despre locul unde locuia.

Atât secretarul de stat Marco Rubio, cât şi secretarul apărării Pete Hegseth locuiesc pe „Strada Generalilor” (Generals’ Row) din Fort McNair, o enclavă militară de-a lungul râului Anacostia, potrivit unor oficiali din Departamentele de Stat şi Apărare. (Rubio şi-a petrecut recent o seară montând mobilier livrat chiar în acea zi.)

Deşi majoritatea membrilor cabinetului locuiesc în case private, există precedent pentru ca oficialii de rang înalt din domeniul securităţii naţionale, inclusiv secretarul apărării, să închirieze locuinţe în baze militare din motive de securitate sau comoditate.

Secretarul armatei, Dan Driscoll, a cărui familie locuieşte doar parţial la Washington, împarte acum o locuinţă în baza comună Myer-Henderson Hall, un loc pitoresc situat lângă Cimitirul Naţional Arlington. Colegul său de casă este un alt oficial politic de rang înalt din cadrul armatei. (Când Driscoll s-a mutat, maşina sa de spălat nu funcţiona, aşa că, în primele săptămâni, ducea rufele la casa şefului Statului Major al Armatei, generalul Randy George.)

Un alt oficial de rang înalt de la Casa Albă, al cărui nume nu este publicat din motive de securitate legate de o ameninţare externă specifică, a părăsit, de asemenea, o locuinţă privată pentru a se muta într-o bază militară după uciderea lui Kirk. În acel caz, oficialii de securitate i-au recomandat mutarea, potrivit unor surse informate asupra situaţiei, care, ca şi alţii intervievaţi, nu erau autorizaţi să vorbească public.

Atât de mulţi oficiali de rang înalt au cerut locuinţe militare, încât se confruntă acum cu o problemă tipic washingtoniană: lipsa spaţiului disponibil. Când echipa directoarei Serviciilor Naţionale de Informaţii, Tulsi Gabbard, a întrebat, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, despre mutarea ei la Fort McNair, acest lucru nu a fost posibil din motive de spaţiu, a spus un fost oficial.

Există exemple izolate din administraţiile anterioare de membri ai cabinetului care au locuit în baze militare. Robert Gates, secretar al Apărării sub preşedinţii George W. Bush şi Barack Obama, şi Jim Mattis, primul şef al Pentagonului în mandatul lui Trump, au locuit în locuinţe ale marinei la complexul Potomac Hill, o zonă securizată lângă Departamentul de Stat. Mike Pompeo, director al CIA şi secretar de stat în primul mandat al lui Trump, a locuit la baza comună Myer-Henderson Hall. Casele impunătoare pe care le-au ocupat, unele vechi de peste un secol, ofereau un nivel suplimentar de securitate şi spaţiu amplu pentru evenimente oficiale.

Totuşi, nu există precedent ca atât de mulţi funcţionari numiţi politic să locuiască în baze militare. Schimbarea accentuează estomparea graniţelor tradiţionale dintre lumea civilă şi cea militară. Trump a făcut din armată un element mult mai vizibil al politicii interne, trimiţând forţele Gărzii Naţionale la Washington, Los Angeles şi alte oraşe conduse de democraţi. El a decretat că aceste oraşe ar trebui folosite ca „terenuri de antrenament” în lupta împotriva „duşmanului din interior.”

Adria Lawrence, profesor asociat de studii internaţionale şi ştiinţe politice la Universitatea Johns Hopkins, a declarat că găzduirea consilierilor politici în baze militare transmite un mesaj problematic. „Într-o democraţie solidă, vrei ca armata să apere întreaga ţară, nu doar un singur partid”, a spus Lawrence.

Dar evaluarea ameninţărilor s-a schimbat în ultimii ani. Trump a supravieţuit la două tentative de asasinat; Iranul şi-a intensificat eforturile de a elimina oficiali federali; iar violenţa politică — cum ar fi împuşcarea a doi congresmani democraţi din Minnesota în iunie, uciderea lui Kirk în septembrie şi atacul armat asupra unui centru de imigrare din Texas, două săptămâni mai târziu — reprezintă un pericol real.

Rezultatul pune presiune pe stocul de locuinţe rezervate în mod normal ofiţerilor superiori în bazele din zona Washingtonului. Unele dintre aceste case, proiectate pentru generali cu trei sau patru stele, nu au suficiente dormitoare pentru familiile cu copii mici. Multe au probleme legate de plumb şi necesită reparaţii semnificative. Armata a notificat Congresul, în ianuarie, că intenţionează să cheltuiască peste 137.000 de dolari pentru reparaţii şi modernizări la casa lui Hegseth de la Fort McNair înainte ca acesta să se mute.

Atât predecesorul lui Hegseth, Lloyd Austin, cât şi omologul său de la Departamentul de Stat, Antony Blinken, s-au confruntat cu protestatari la locuinţele lor din nordul Virginiei, care nu erau situate în baze militare. Protestatarii pro-Gaza, care campaseră în faţa casei lui Blinken, unde acesta locuia cu copiii săi mici, au stropit cu sânge fals maşinile care treceau.

Robert Pape, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Chicago, a spus că ameninţarea cu violenţa politică este reală pentru personalităţi din ambele partide majore. El a remarcat că Trump a revocat detaşamentele de securitate pentru mai mulţi critici şi adversari ai săi, inclusiv pentru fosta vicepreşedintă Kamala Harris şi pentru John Bolton, fostul consilier pentru securitate naţională, vizat de un complot de asasinat iranian.

„Echilibrul corect ar fi ca Trump să înceteze să anuleze protecţia foştilor oficiali ai administraţiei Biden. Ambele tabere sunt sub o ameninţare crescută; prin urmare, riscul trebuie tratat cu aceeaşi seriozitate pentru ambele”, a spus Pape, care este şi directorul Proiectului de la Chicago privind Securitatea şi Ameninţările.

În majoritatea cazurilor, oficialii civili plătesc chiria la „valoarea de piaţă” pentru locuinţa de la bază, conform unei formule stabilite de armată. Hegseth, în conformitate cu o lege din 2008 care a făcut locuinţele deţinute de marină mai accesibile pentru Robert Gates, plăteşte o chirie echivalentă cu indemnizaţia de locuinţă a unui general plus 5% — în total 4.655,70 dolari pe lună. Totuşi, mutările pot economisi banii guvernului: în unele cazuri, viaţa în bazele militare reduce costurile de securitate personală, deoarece echipele de protecţie nu trebuie să închirieze o locaţie suplimentară în apropiere pentru operaţiuni.

Viaţa în baze — în aşa-numita „zonă verde Trump” — a devenit, de asemenea, un simbol ambiguu al statutului printre oficialii administraţiei. Nimeni nu vrea să fie ameninţat; nici familia Miller, nici oficialul anonim nu intenţionau să se mute. Dar locuinţa securizată conferă un anumit aer de importanţă, care îi deosebeşte de ceilalţi oficiali transportaţi în SUV-uri blindate negre. Acum, membrii administraţiei concurează pentru cele mai mari case, într-un joc de culise similar celui dintre generalii de top.

Izolarea vieţii pe o bază militară, cel puţin pentru civili, a adâncit şi mai mult prăpastia dintre consilierii lui Trump şi zona metropolitană pe care o guvernează. Oficialii administraţiei, care ironizează frecvent capitala drept un „infern al criminalităţii”, trăiesc acum într-o bulă protejată, şi mai departe de ritmul zilnic al oraşului. Sunt şi mai puţin susceptibili să intre în contact cu alegători din medii diverse — în cartierele lor, pe terenurile de joacă, în locurile lor preferate de întâlnire.

După asasinarea lui Kirk, administraţia Trump a desemnat mişcarea Antifa drept organizaţie teroristă internă, deşi nu există o structură centralizată Antifa, nu s-au stabilit legături organizaţionale cu presupusul ucigaş al lui Kirk, iar categoria de „organizaţie teroristă internă” nu există în legislaţia federală. Identităţile activiştilor din spatele campaniei de hărţuire care i-a determinat pe Milleri să-şi părăsească locuinţa nu au fost făcute publice.

Arlington Neighbors United for Humanity — abreviat ANUFH (pronunţat „enough”, „destul”) — a organizat proteste lângă casele lui Miller şi ale directorului Oficiului pentru Buget şi Management, Russell Vought. Site-ul grupului cere „acţiuni strategice, nonviolente”, iar activităţile sale par să se fi oprit înainte de a formula ameninţări explicite de violenţă. (Un reprezentant al grupului a refuzat să comenteze, la fel şi familia Miller) Însă protestele au fost concepute pentru a atrage atenţia familiei Miller.

Stephen Miller a fost arhitectul politicii de deportare a lui Trump, invocând o lege veche de secole pentru a trimite migranţi într-o închisoare din El Salvador şi încurajând ofiţerii de imigrare să găsească şi să aresteze cât mai mulţi imigranţi posibil. El îi denigrează frecvent pe democraţi cu un limbaj inflamator, numind hotărârile judecătoreşti împotriva administraţiei „o insurecţie legală” şi descriind Partidul Democrat drept „o organizaţie extremistă internă”.

„Îl vom lăsa să trăiască în comunitatea noastră în pace, în timp ce el TERORIZEAZĂ copii şi familii? Nicio şansă”, a scris ANUFH într-o postare pe Instagram din iulie, care includea o fotografie cu familia Miller. (Cei doi Miller au publicat online fotografii de familie în care apar feţele copiilor lor.)

Câteva săptămâni mai târziu, grupul şi-a asumat responsabilitatea pentru mesajele cu cretă desenate pe trotuarul din faţa casei lor — „Miller atacă familiile” —, spunând însă că discutaseră în prealabil cu echipa de securitate a lui Stephen Miller pentru a se asigura că nu încalcă legea.

Katie Miller a răspuns cu o postare proprie pe Instagram, un clip video în care cuvintele „STEPHEN MILLER DISTRUGE DEMOCRAŢIA!” sunt spălate cu furtunul. Ea a argumentat ulterior, la Fox News, că, deşi protestatarii nu sunt violenţi, incită la tipul de ură care a dus la moartea lui Kirk.

„Nu vom da înapoi. Nu ne vom teme. Vom insista mai departe. Mereu, pentru Charlie”, a scris Katie Miller, reluând retorica soţului său.

„REZISTĂM PAŞNIC TIRANIEI. ARMELE UCID OAMENI. CRETA ÎI SPERIE PE FASCIŞTI”, a răspuns ANUFH într-o postare.

La începutul acestei luni, familia Miller şi-a scos la vânzare casa cu şase dormitoare din nordul Arlinghtonului, pentru 3,75 milioane de dolari. Anunţul promitea „o combinaţie rară de intimitate, rafinament şi design impresionant.”