Aurescu a propus un mecanism de monitorizare al MAE român şi sârb pe minorităţi

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a propus luni un mecanism funcţional de monitorizare la nivelul MAE sârb şi român, care să faciliteze aplicarea eficientă a Protocolului pe minorităţi semnat de Bucureşti şi Belgrad la 1 martie.

Propunerea a fost făcută în cadrul întrevederii de la Bucureşti cu asistentul ministrului afacerilor externe al R. Serbia, Zdravko Ponos.

În cadrul întâlnirii, Bogdan Aurescu şi-a exprimat convingerea că noul statut al Serbiei, de ţară candidată la Uniunea Europeană, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv în ce priveşte situaţia minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei. În acelaşi timp, a asigurat că România va continua să sprijine aceste eforturi ale autorităţilor sârbe îndreptate spre aderarea Serbiei la Uniunea Europeană.

Secretarul de stat român a reiterat că evaluarea privind avansarea pe calea europeană trebuie să se bazeze pe îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, a căror parte importantă este şi protecţia drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale. Oficialul a reamintit că această conexiune este acceptată explicit de Serbia în textul Protocolului semnat la 1 martie, la Bruxelles, în prezenţa comisarului european pentru extindere, Stefan Füle, şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, care menţionează că „Republica Serbia (...), în procesul de aderare la Uniunea Europeană, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat”.

Bogdan Aurescu a menţionat şi faptul că, declaraţia Comisiei Europene la minuta Consiliului Afaceri Generale din 28 februarie subliniază că respectarea şi protecţia minorităţilor sunt un element important al criteriilor de aderare la UE, iar progresul Serbiei în acest domeniu va face obiectul raportului Comisiei din octombrie. În acest context, Bogdan Aurescu a subliniat că aplicarea întocmai a recomandărilor convenite de părţi în Protocolul din 1 martie va fi un reper important. În calitate de co-preşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Serbia privind minorităţile naţionale, Bogdan Aurescu a arătat că semnarea Protocolului (primul document al Comisiei Mixte care abordează pe fond situaţia minorităţilor din cele două ţări) este un prim pas în procesul ameliorării protecţiei acestora, implicarea României ca stat-înrudit pentru menţinerea identităţii minorităţii române din Serbia fiind în deplină conformitate cu standardele europene în materie, se arată într-un comunicat al MAE.

Totodată, Aurescu a propus crearea unui mecanism funcţional de monitorizare la nivelul celor două ministere de externe, care să faciliteze aplicarea eficientă a Protocolului.

În contextul discuţiilor privind prevederile Protocolului, secretarul de stat român a evidenţiat importanţa prevederii din Protocol care se referă la faptul că „recomandările sale (...) se aplică tuturor persoanelor care aparţin minorităţii naţionale române pe întreg teritoriul Republicii Serbia, în conformitate cu obligaţiile internaţionale de a respecta dreptul la liberă auto-identificare, aşa cum este prevăzut de articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale”, care are menirea de a bloca eventuale demersuri de a împiedica persoanele care aparţin minorităţii române din Serbia de a se declara ca români.

La rândul său, Zdravko Ponos a declarat că partea sârbă va depune cu bună credinţă toate eforturile pentru aplicarea Protocolului semnat la 1 martie. De asemenea, a reiterat mulţumirile Serbiei pentru poziţia de principiu a României în privinţa Kosovo.

România a ridicat problema respectării drepturilor minorităţii române din Valea Timocului la Consiliul Afaceri Generale din 28 februarie, când ar fi trebuit să se dea undă verde acordării statutului de ţară candidată Serbiei. O decizie în acest sens s-a luat la Consiliul European din 1 martie, după ce Serbia a acceptat să semneze Protocolul pe minorităţi.

Comunitatea românească din Serbia numără aproximativ 250.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi "vlahi", românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.