Sute de refugiaţi evacuaţi din locuinţele lor pe o insulă franceză
Grupuri locale anti-refugiaţi au forţat sute de migranţi, inclusiv zeci de familii ce îşi puteau dovedi reşedinţa legală, să îşi părăsească locuinţele din teritoriul francez Mayotte din Oceanul Indian.
Refugiaţi îşi adună lucrurile în 29 mai 2016 după ce au fost evacuaţi din locuinţele lor din satul Ouangani, teritoriul francez Mayotte. (Captură Foto)
Autorităţile locale au declarat că grupuri de oameni furioşi care se opun imigraţiei au mers duminică din uşă în uşă în nouă sate ale insulei Mayotte şi au forţat familiile să îşi părăsească locuinţele.
Grupul a evacuat aproximativ 700 de persoane din locuinţele lor numai în satul central Ouangani.
Ei au forţat unele familii să îşi părăsească imediat locuinţele, în timp ce altora le-au dat ultimatum să plece în următoarele zile.
Familiile - majoritatea provenind din insulele învecinate Comore - au plecat spre capitala teritoriului pentru a se alătura altor câteva sute de familii care deja au campat în piaţa principală după ce au rămas fără locuinţe.
Localnicii s-au implicat de câteva luni în expulzarea migranţilor. Ei acuză refugiaţii de “migraţie clandestină” şi “furturi zilnice, atacuri şi omoruri” pe insulă.
Totodată, în Europa, un partid anti-refugiaţi a atras furia oamenilor după ce a făcut comentarii rasiste împotriva unui fotbalist negru din Germania.
Alexander Gauland, vicepreşedintele Partidului Naţionalist German, a declarat că Jerome Boateng, un jucător negru din echipa naţională şi Bayern München, nu ar trebui să fie “vecinul” cetăţenilor germani.
“Oamenii consideră că este un bun jucător de fotbal, dar nu doresc ca Boateng să le fie vecin”, a declarat Gauland duminică pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Boateng – născut în Berlin, a cărui mamă este germancă, iar tatăl din Ghana – a declarat postului german de televiziune ARD că “pot doar zâmbi [referitor la remarcile respective]”.
În Germania s-a mărit recent numărul grupurilor de extremă dreapta ce se opun intrării refugiaţilor în ţara lor.
Germania şi-a deschis graniţele pentru peste un milion de refugiaţi, dar treptat şi-a schimbat poziţia pe măsura amplificării ostilităţilor publice.
Europa înfruntă un val fără precedent de refugiaţi şi migranţi, majoritatea fugind din calea conflictelor existente în Africa şi Orientul Mijlociu, în special în Siria.
Pentru a gestiona această criză, Uniunea Europeană a semnat un acord cu Turcia în luna martie. Pe baza acordului, Ankara a promis că va primi înapoi toţi refugiaţii care au pătruns ilegal în Grecia din Turcia, peste Marea Egee.
Ankara a ameninţat de mai multe ori UE că va renunţa la acord dacă blocul nu va ridica regimul de vize pentru cetăţenii turci care doresc să călătorească în spaţiul Schengen.
“Le-am spus că nu îi ameninţăm, ci că există o realitate. Am semnat două acorduri (cu UE) şi ambele sunt interconectate”, a declarat ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu.
“Nu este o ameninţare, ci este un lucru prevăzut într-un acord”, a mai susţinut diplomatul.
Bruxelles-ul insistă ca Turcia să respecte cele 72 de prevederi ale acordului, în special în privinţa legii anti-tero, dacă doreşte ca blocul european să suspende vizele pentru cetăţenii turci.
Totuşi, Turcia refuză să respecte cerinţele, susţinând că fără liberalizarea regimului vizelor nu va exista niciun acord.
Grupurile pentru drepturile omului şi-au manifestat temerile în privinţa acordului, iar Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului a susţinut că acordul UE-Turcia ar putea duce la expulzări colective de oameni care fug din calea războiului, o mişcare ce ar încălca dreptul internaţional.
