Der Spiegel: UE intermediază un acord secret cu Sudanul privind refugiaţii

Ambasadorii blocului european au avut o întâlnire în 23 martie, în cursul căreia au căzut de acord să lucreze cu preşedintele sudanez Bashir, pentru a opri fluxul de refugiaţi spre Europa, a raportat ziarul german Der Spiegel.

Conform acordului, blocul va oferi peste 50 milioane de euro, în decursul a trei ani, unui număr de 8 ţări africane pentru a le ajuta să îşi securizeze graniţele, a descoperit revista germană.

Comisia Europeană a avertizat că publicul nu ar trebui să afle despre acest acord.

Documentele secrete obţinute de Spiegel indică faptul că Europa va furniza, de asemenea, camere de filmat, scannere şi servere pentru ca guvernul sudanez să înregistreze refugiaţii.

Conform proiectului, condus de Germania, poliţia sudaneză de frontieră va fi pregătită, iar Berlinul va construi tabare şi camere de detenţie în Sudan.

Conform autorităţilor sudaneze, câteva persoane din Germania au vizitat ţara africană în săptămânile recente pentru a discuta despre construirea unor tabere închise.

Sudanul, cea de-a treia ţară ca mărime din Africa, este o rută cheie pentru refugiaţii din Eritreea, Somalia, Republican Democratică Congo şi Republica Centrafricană, care se îndreaptă prin Khartoum în Libia, de unde traversează marea spre Europa.

Acordul UE cu preşedintele sudanez a ridicat temeri în rândul grupurilor pentru drepturile omului, întrucât Bashir este acuzat de Tribunal Penal Internaţional (TPI) de genocid şi crime de război pentru conflictul din 2003 în regiunea vestică Darfur.

Totuşi, cooperarea Sudanului de a opri refugiaţii, este pusă sub semnul întrebării în cadrul UE, deoarece guvernul sudanez este acuzat că lucrează cu reţele criminale ce transportă ilegal refugiaţii. Conform unui raport realizat de un grup pentru drepturile omului, poliţia şi armata sudaneză au vândut refugiaţi traficanţilor de persoane.

Europa se chinuie să facă faţă celei mai grave crize a refugiaţilor de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Migranţii fug din zone lovite de conflicte din Africa şi Orientul Mijlociu, în special din Siria, şi încearcă să ajungă în Europa. Anul trecut, peste un milion de persoane au ajuns în Europa, în principal prin Grecia, şi apoi, folosind ruta balcanică, s-au îndreptat spre Austria, Germania şi alte state vest-europene mai bogate.

UE a fost deja criticată pentru intermedierea unui acord controversat cu Turcia, în baza căruia aceasta va primi înapoi toţi solicitanţii de azil şi refugiaţii care au pătruns ilegal în Grecia. În schimb, UE va oferi Turciei câteva miliarde de euro pentru a susţine refugiaţii, va accepta în mod direct mii de refugiaţi sirieni din Turcia, va relansa discuţiile privind aderarea ţării la blocul european şi va suspenda regimul de vize pentru cetăţenii turci ce doresc să călătorească în spaţiul Schengen.

Totuşi, acordul întâmpină deja probleme, în condiţiile în care Ankara a declarat că nu îşi va schimba legile antitero, aşa cum cere UE.

Mai mult, tensiunile au crescut după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat UE că va lăsa refugiaţii să plece spre Europa dacă blocul nu va suspenda regimul de vize pentru cetăţenii turci.