SUA-Rusia, noul „Război Rece” se dă pentru energie
alte articole
În ciuda tensiunilor politice dintre Casa Albă şi Partidul Republican, economia SUA continuă să se ridice din recesiune, datorită boom-ului din sectorul energetic. În al doilea trimestru al anului 2013, economia nu a crescut cu 1,7 la sută, după cum a fost anunţat în urmă cu câteva săptămâni, ci cu 2,5 la sută, aceasta fiind ultima revizuire anunţată vinerea trecută de Departamentul de Comerţ al SUA. Din aprilie până în iunie, exporturile au crescut cu cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, reducând deficitul comercial la 2,7 la sută din produsul intern brut. Mai puţin de jumătate, comparativ cu 6 la sută din PIB-ul atins în 2005.
Impulsul exporturilor provine din vânzarea de produse şi nu de servicii. Pe primul loc este petrolul şi toate derivatele sale, petrol produs datorită tehnologiei de fractare. Până în iunie, Washingtonul a exportat o medie de 99 de milioane de barili pe lună, ceea ce reprezintă aproximativ de patru ori mai mult decât se exporta în urmă cu zece ani.
În 2011, după 60 de ani, Statele Unite ale Americii au revenit în cele din urmă la statusul de exportator net de produse petroliere. Producţia internă a dat, de asemenea, un mare impuls sectorului de rafinare, care anterior depindea pe ţiţeiul din import. În afară de cele 3,5 milioane de barili de ţiţei transportaţi prin conductă în Canada, America exportă produse rafinate, cu o valoare adăugată mai mare şi anume benzină şi motorină. Noii cumpărători sunt multe dintre economiile emergente: India, Brazilia, China şi Turcia.
Boom-ul de energie americană nu aduce numai în echilibru balanţa comercială, un fenomen care nu a fost văzut de pe vremea Războiului Rece, dar este şi o sursă de tensiune cu Rusia, contribuind la recrearea tensiunii politice între cele două superputeri.
Astăzi, Rusia poate fi definită ca un petro-Stat, o naţiune a cărei economie este dependentă de resursele energetice. Potrivit statisticilor de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la sfârşitul anului 2012 petrolul şi gazele naturale au reprezentat 70 la sută din exporturile ruseşti, în timp ce în anii 90 erau mai puţin de 50 la sută. Aproximativ jumătate din veniturile guvernului şi 17 la sută din PIB provin din sectorul energetic. Gazprom, compania de energie rusă, reprezintă 14 la sută din capitalul total al pieţei ruse de valori.
Nu numai că această naţiune este primul producător din lume de energie şi al doilea de gaze naturale după Statele Unite, Rusia este de asemenea, cel mai mare exportator de aceste produse. Dar recordul ei este în scădere din cauza concurenţei americane, iar pe termen lung este sortit să dispară: rezervele de petrol din Rusia, situate în principal între Ural şi Siberia centrală, sunt în măsură să susţină producţia curentă doar pentru încă 20 de ani (acest lucru este relatat într-un studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare). Spre deosebire de americani, ruşii nici măcar nu au început să investească în fracking pentru a extrage rezervele din Siberia de Est.
Putin este foarte conştient de această situaţie, dar nu are soluţie. Până acum puterea lui şi a loialilor săi susţinători s-a bazat pe resurse energetice, dar dacă acestea încep să se reducă sau să dispară, popularitatea lui Putin ar putea fi afectată. Şi asta ar explica revenirea la tensiunile Războiului Rece şi a propagandei anti-americane, probabil o încercare disperată de a menţine puterea mai degrabă pe baze ideologice decât economice.
