SUA: criza îmbogăţeşte bogaţii

Pentru o lungă perioadă de timp Statele Unite ale Americii au fost percepute ca „ţara tuturor posibilităţilor”, unde cei care muncesc din greu îşi fac un drum în viaţă. Această viziune a identităţii naţionale americane persistă, deşi inegalitatea pe parcursul zecilor de ani a fost în creştere treptată.

În ultimii ani, tendinţa de creştere a inegalităţii în distribuţia veniturilor s-a accelerat în mod semnificativ ca urmare a "crizei" economice, a schimbărilor demografice, a unei economii care necesită forţă de muncă calificată şi a politicii fiscale.

Criza a îmbogăţit bogaţii

Din 1997 până în 2007, rata de acumulare a veniturilor celor mai bogate familii americane (care reprezintă 1% din populaţie) a crescut cu 13,5%, ceea ce înseamnă că 1.100 de miliarde de dolari din veniturile anuale din SUA au suplimentat buzunarele acestor familii.

Suma reprezintă mai mult decât venitul unui segment de 40% din populaţia săracă.

Impactul social provocat de inegalitatea sporită rămâne discutabil, în parte, din cauza naturii complexe a măsurătorilor necesare pentru a se face o evaluare corectă. Dar dacă indicatorii obiectivi nu oferă o imagine completă, modul în care se interpretează oferă semnale importante pentru societatea americană şi nu numai.

Dacă inegalitatea este percepută ca fiind rezultatul unei recompense juste a efortului individual, poate fi un semnal constructiv pentru viitoare oportunităţi.

Dacă însă este percepută ca rezultat al speculaţiilor permise de un sistem inechitabil, care recompensează doar câţiva privilegiaţi, societatea este în pericol, căci este subminată motivaţia individului de a munci din greu şi de a investi în viitor.

În acest sens, actualele tendinţe sociale ale SUA au fost în mare parte devastatoare. Mobilitatea economică, de exemplu, a scăzut în ultimele decenii şi este acum scăzută şi în multe alte ţări industrializate, printre care se numără Canada, Finlanda, Germania, Japonia şi Noua Zeelandă. Poziţia iniţială a unui angajat american în distribuţia veniturilor prezice deja care vor fi câştigurile sale în viitor.

Alunecarea spre societăţi închise: "copiii şefilor noştri, şefii copiilor noştri"

În plus, în Statele Unite există o corelaţie puternică (aproximativ 0,5) a venitului între generaţii, astfel încât copiii unor părinţi care câştigă, să zicem 50% mai mult decât media, probabil vor câştiga cu 25% mai mult decât media generaţiei lor.

Atât de mult încât, în clasamentul de oportunităţi economice elaborate de Banca Mondială, Statele Unite se clasează la jumătatea drumului, cu mult sub ţări precum Norvegia, Italia, Polonia şi Ungaria.

Unii susţin că, atâta timp cât Statele Unite vor menţine dinamismul economic, supremaţia tehnologică şi atractivitatea pentru imigraţie, diferenţele de venit se vor estompa. Dar există şi alte variabile importante, cum ar fi scăderea nivelului în şcolile publice, degradarea infrastructurilor, creşterea criminalităţii şi diferenţele rasiale în accesul la oportunităţi, care par să contrabalanseze.