_rsz_crp.jpg)
_rsz_crp.jpg)
Studiu PwC: România este printre ultimele ţări din UE la acoperire forestieră
Ţară noastră ocupă doar locul 20 în UE în funcţie de gradul de acoperire forestieră. La finalul lui 2015, suprafaţă forestieră reprezenta 29% din suprafaţa totală a terenurilor ţării, în creştere cu 2% faţă de 1990.
Păduri masacrate (Matt Cardy / Getty Images)
Se încarcă player-ul...
Astfel, gradul de acoperire forestieră a României se situează sub media UE (37%) şi sub obiectivul stabilit prin programul Natura 2000 (40%). Suprafaţă forestieră disponibilă pentru exploatare a scăzut cu 18% faţă de 1990. Ponderea suprafeţei împădurite destinate exploatării în suprafaţa totală împădurită a fost de 67% în 2015 (în scădere de la 88% în 1990).
În plus, România are circa 2,2 milioane hectare de terenuri agricole degradate, care ar putea fi utilizate pentru împădurire. Pentru comparaţie, ţările UE cu cea mai mare suprafaţă de pădure şi cel mai mare grad de împădurire sunt: Suedia (28 milioane hectare, 64% acoperire) şi Finlanda (22,2 milioane hectare, 66% acoperire) — ţări care au şi o industrie forestieră şi de exploatare a lemnului foarte dezvoltată.
Nu defrişările ar fi problema
Pe de altă parte, Bogdan Belciu, partener în cadrul firmei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC) România, a susţinut marţi în cadrul unei conferinţe de presă, ocazionate de lansarea studiului privind starea industriei silvice şi de exploatare a lemnului din România, că suprafaţa de pădure afectată de defrişări a scăzut cu 38% în ultimii 25 de ani, iar imaginea creată în România privind defrişările masive este artificială.
Întrebat de reclamaţiile organizaţiilor de mediu privind defrişările ilegale masive pe teritoriul României, el a afirmat că acestea se realizează de regulă în zone vizibile, din lipsa infrastructurii, ceea ce distorsionează imaginea privind dimensiunea fenomenului. "Foarte multă lume poate face multe afirmaţii, dar datele obiective şi statistice asta arată. Problemele legate de infrastructură fac accesul dificil, iar lumea defrişează cel mai mult din zone vizibile. Astfel că s-a creat o imagine artificială a defrişărilor masive în zone vizibile. Sigur că acest lucru creează probleme, se creează un dezechilibru în ceea ce priveşte tipul arborilor, vârsta, dar în mod cert aceasta este o explicaţie", a afirmat Belciu.
Pondere de 3,5% din PIB
Potrivit studiului PwC, industria silvică şi de prelucrare a lemnului din România are o pondere totală de 3,5% la formarea PIB, dacă se iau în consideraţie şi efectele indirecte. Contribuţia directă a industriei lemnului la formarea PIB în România a fost relativ constantă în ultimul deceniu (variind între 1,1% şi 1,5%). Din acest punct de vedere, România se situa în 2014 pe locul 9 în cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%).
"România are un potenţial foarte bun de dezvoltare a sectorului forestier şi de prelucrare a lemnului în măsura în care şi-ar spori semnificativ productivitatea. Potrivit datelor noastre, România are în prezent cea mai scăzută productivitate a forţei de muncă în sectorul forestier din UE. Printre motivele productivităţii scăzute se numără lipsa drumurilor forestiere şi tehnologia de recoltare depăşită", a precizat coordonatorul studiului.
Potrivit acestuia, în ţările membre UE, în medie, un singur angajat din administraţia publică gestionează circa 632 hectare, de 2,4 ori mai mult faţă de suprafaţă gestionată de un angajat din România (263 hectare), principala cauză fiind sistemele IT deficitare folosite de autorităţile silvice autohtone.
De asemenea, în sector sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea forţei de muncă în zonele mai puţin dezvoltate, prin crearea de unităţi de producţie.
Gradul de exploatare a lemnului şi exporturile
"În 2015, volumul de lemn disponibil pentru exploatare în România a reprezentat numai 66,8% din volumul total de lemn (în scădere de la 88% în 1990), fiind unul dintre cele mai reduse grade de exploatare din UE", se mai arată în raport. În România, producţia de lemn (15,1 milioane de metri cubi) a fost peste media UE (14,5 milioane mc), dar doar o parte mică din lemnul brut recoltat a fost exportată (0,5 milioane mc, la o medie a exporturilor din UE de 1,7 milioane mc).
O mare parte din producţia de lemn este consumată pentru încălzire, respectiv 5 milioane mc în România, cu 50% mai mare faţă de media UE. În plus, o parte importantă a consumului intern a fost acoperită prin importul a 1,01 milioane metri cubi.
"România exportă majoritatea producţiei sale din prelucrare secundară în loc să o valorifice în continuare pe lanţul valoric. Astfel, ţara noastră pare a fi implicată în principal în prelucrarea primară şi secundară pe lanţul valoric, cu o industrie de prelucrare finală limitată (mobilier, locuinţe, construcţii). Este necesară o utilizare mai intensă a potenţialului forestier, prin diversificarea structurii speciilor forestiere în favoarea celor mai productive, intensificarea împăduririlor, creşterea anuală a volumului de lemn pe picior, dar şi a celui recoltat, a concluzionat Bogdan Belciu.
