Expert în gestionarea mediului: "Radarul Pădurilor este camuflajul perfect pentru tăierile ilegale!"

În forma actuală, Radarul Pădurilor este camuflajul perfect pentru tăierile ilegale, a opinat luni, Octavian Berceanu, vicepreşedintele Institutului pentru Dezvoltare şi Inovare, la evenimentul "25 de ani de mediu", având ca temă radiografia mediului înconjurător după un sfert de secol de la înfiinţarea primelor instituţii din domeniu.

Luând cuvântul după ce înaintea sa 11 foşti miniştri ai mediului s-au adresat publicului prezent la eveniment, parte dintre aceştia referindu-se la Radarul Pădurilor ca la o mare victorie în lupta împotriva defrişărilor, specialistul a susţinut că, în acest moment, acest instrument se aplică trunchiat şi ineficient.

"În momentul actual, în care peste şase milioane de metri cubi de lemn dispar anual din pădure, camioanele se supraîncarcă, iar când suni la 112, ţi se spune că transportul este legal. Dar în maşină este mult mai mult decât scrie în acte. Am verificat, pur accidental, două camioane cu furnir de stejar. Iniţial, ni s-a spus de către poliţie că nu au acte, câteva minute mai târziu am fost din nou sunaţi şi ni s-a spus: "Şefu', s-a rezolvat, acum au acte!", a exemplificat Octavian Berceanu.

În opinia specialistului - fost expert al Regiei Naţionale a Pădurilor în combaterea tăierilor ilegale şi braconaj - pentru ca şi generaţiile viitoare să se bucure de păduri trebuie regândită toată paradigma administrării şi managementului pădurii.

Pădurea nu trebuie privită strict din punct de vedere al banilor, căci, până la bani avem nevoie de păduri pentru protecţia apei şi solului, avem nevoie de păduri pentru protecţie climatică - nu s-au inventat încă fabrici de oxigen - avem nevoie de păduri pentru echilibrul demografic în zonele limitrofe pădurii, a explicat specialistul. Nu banul trebuie să fie criteriul determinant în administrarea pădurii, ci rolul său de protecţie, a opinat Berceanu.

Primul aspect important în protecţia pădurilor constă în creşterea suprafeţei împădurite, consideră specialistul. Dintr-un necesar de 2.500.000 ha apte pentru împăduriri, dintre care 2.000.000 ha reprezintă terenuri agricole degradate, 300.000 ha perdele de protecţie forestiere iar 200.000 terenuri forestiere, anual se împăduresc circa 18.000-20.000 ha.

Potrivit specialistului, "dacă mergem în ritmul actual, ne-ar trebui 1000 de ani de reîmpăduriri pentru a atinge suprafaţa optimă acoperită cu vegetaţie forestieră".

Un alt pas important care ar trebui făcut pentru protecţia pădurilor ar fi un Cadastru forestier, lipsa acestuia în coordonate GIS (geographic information system), făcând imposibilă identificarea proprietarilor, susţine expertul.

"Noi ne aflăm undeva înainte de A I Cuza. Când ai confiscat un material lemnos, nu te poţi duce să probezi cine e păgubitul, pentru ca păgubitul să se transforme în parte civilă. Asta ar zgudui tare mafia lemnului, dar nu vrem să facem aceste lucruri", a mai declarat Berceanu, adăugând că antevorbitorii săi, care s-au lăudat cu realizări în domeniul protecţiei pădurilor au acordat contracte preferenţiale unor companii şi au îngropat literalmente firmele româneşti.

Octavian Alexandru Berceanu are 20 de ani de experienţă în gestionarea mediului, activist în cadrul Uniţi Salvăm, vicepreşedinte în cadrul Institutului pentru Dezvoltare şi Inovare – IDEI, fost dezvoltator al companiilor private în domeniul administrării pădurilor, fost expert al Regiei Naţionale a Pădurilor în combaterea tăierilor ilegale şi braconaj, şef al Biroului Pază şi Protecţie a Pădurilor – RNP Bucureşti, inginer silvic angrenat în Reconstrucţia Ecologică Copşa Mică, Sibiu.

Evenimentul "25 de ani de mediu" a fost organizat de Asociaţia Planeta Verde, împreună cu Asociaţia Română de Mediu şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, la Opera Naţională din Bucureşti, evenimentul de marcare a 25 de ani de mediu în România. Pe scena Operei au urcat, pentru a-şi descrie mandatul foştii miniştri ai mediului în intervalul 1990 — 2015 şi actualul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca — Palmer.

Recomandăm şi: Ce probleme ridică noul Sumal