Studiu: În Japonia, capacitatea de a bea mult nu este proporţională cu creşterea salariului

Pe vremuri, în Japonia, băutorii înrăiţi erau consideraţi lucrători mai eficienţi decât omologii lor abstinenţi, în principal datorită relaţiilor formate cu colegii şi partenerii de afaceri în timpul sesiunilor de băutură.

Însă un studiu comun realizat de cercetători din Japonia, Taiwan şi Coreea de Sud a constatat că o toleranţă ridicată la alcool nu se traduce prin salarii mai mari pentru muncitorii japonezi.

Rezultatele sondajului ar putea prezenta un interes deosebit pentru persoanele din Japonia şi din alte ţări asiatice. Din motive genetice congenitale, se crede că un anumit număr de persoane din Asia sunt mai vulnerabile la efectele alcoolului decât omologii lor din Europa şi Statele Unite.

Cercetarea din Japonia a fost realizată de doi profesori specializaţi în economia muncii - Daiji Kawaguchi de la Universitatea din Tokyo şi Izumi Yokoyama de la Universitatea Hitotsubashi.

Aceştia au contactat 1.894 de persoane, cu vârste cuprinse între 25 şi 59 de ani, care s-au înregistrat la o companie de marketing şi au răspuns în mod regulat la chestionarele studiului.

Studiul a cuprins, de asemenea, 926 de bărbaţi din Taiwan şi 518 bărbaţi din Coreea de Sud.

A fost verificată capacitatea subiecţilor de a rezista la băutură, pentru a oferi o estimare a toleranţei lor la alcool. Aceste niveluri au fost comparate, de asemenea, cu salariile lor lunare.

Cu toate acestea, relaţia dintre consumul de alcool şi salarii nu poate fi determinată printr-o simplă comparaţie. În mod evident, angajatorii decid nivelul de salarizare al lucrătorilor pe baza a mai mult decât dacă aceştia pot sau nu să bea un bax de şase beri fără să se îmbete.

Persoanele cu un autocontrol ridicat pot, de exemplu, să bea doar puţin, în timp ce beţivii înrăiţi se îmbată în mai multe ocazii. Printre altele, angajaţii din anumite industrii pot participa la mai multe sesiuni de băutură ca parte a "îndatoririlor" lor.

În loc să se concentreze exclusiv pe volumul consumat, cercetătorii au folosit kituri de patch-uri de alcool pentru a măsura nivelul de toleranţă.

Dacă zonele de piele deveneau roşii în urma îndepărtării plasturilor, subiectul era considerat "total sau parţial sensibil" la alcool. Cu alte cuvinte, aceştia erau consideraţi "intoleranţi" la alcool.

Cei intervievaţi au fost, de asemenea, întrebaţi despre cantitatea şi stilurile lor de consum de alcool, împreună cu orele de lucru săptămânale, pregătirea educaţională şi alte detalii.

Rezultatele privind cei 3.338 de respondenţi din Japonia, Taiwan şi Coreea de Sud au arătat că 54% dintre ei erau "toleranţi" la alcool.

Persoanele cu toleranţă mai mare au mai multe ocazii să bea şi tind să consume mai mult decât cei care nu pot suporta deloc sau puţin alcoolul, a arătat sondajul.

Pe baza datelor referitoare la vârstă, educaţie şi alte detalii, toleranţa la alcool nu a avut nicio influenţă asupra salariilor lunare sau a orelor de muncă în Japonia şi Taiwan, a arătat sondajul.

Însă în Coreea de Sud, cei consideraţi băutori înrăiţi au avut venituri lunare cu 15% mai mari decât salariile lucrătorilor care nu tolerau alcoolul, potrivit sondajului.

Acest lucru ar putea fi un rezultat al îmbunătăţirii comunicării între partenerii de afaceri în timpul petrecerilor cu băutură.

"Se pare că băutura este legată de muncă şi mai puternic în Coreea de Sud", a declarat Kawaguchi. "Faptul că angajaţii pot bea mult pare să ajute la fluidizarea afacerilor, ceea ce duce la venituri mai mari".

Presiunea colegilor de a bea în exces

Întrebaţi dacă ceilalţi îi presează să bea mai mult decât îşi doresc, 70 la sută dintre sud-coreeni au spus că acest lucru se întâmplă "adesea" sau "uneori".

Acesta ar putea fi motivul pentru care sud-coreenii cu toleranţă scăzută beau aproape aceeaşi cantitate ca şi cei toleranţi, potrivit sondajului. Băutorii mai slabi au declarat că consumă cinci sau mai multe pahare de alcool în decurs de două ore, în ceea ce se numeşte "binge drinking", la fel de frecvent ca şi omologii lor mai rezistenţi la alcool.

Rezultatele sondajului din Japonia ar fi putut fi aceleaşi cu cele din Coreea de Sud dacă sondajul ar fi fost realizat într-un trecut nu prea îndepărtat.

Anterior, în Japonia, era de la sine înţeles că înalţii funcţionari ai companiilor îşi scoteau frecvent colegii mai tineri în oraş pentru sesiuni de băutură. Dar, în prezent, acest obicei a dispărut. Japonezii au devenit mai conştienţi de sănătatea lor, iar cei care nu beau rezistă din ce în ce mai mult presiunii de a participa la petrecerile de după serviciu.

Cercetări anterioare au afirmat că un volum mic de alcool pe zi era benefic pentru sănătate. Dar studiile recente arată că alcoolul este toxic, indiferent de cantitate.

"Constatările de data aceasta sugerează că Japonia a devenit o ţară în care a putea bea mult nu contribuie la îmbunătăţirea veniturilor", a declarat Kawaguchi. "Decizia de a bea sau nu ar trebui să fie luată exclusiv pe baza criteriului propriu al individului".

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista internaţională Health Economics: Is Asian flushing syndrome a disadvantage in the labor market? (First published: 23 April 2023 https://doi.org/10.1002/hec.4675)